BNR, cu ochii pe inflație: Dobânzile rămân stabile, dar prudența e obligatorie
nn
Banca Națională a României (BNR) pare să mențină cursul stabilității ratelor dobânzilor, cel puțin în viitorul apropiat, potrivit analizelor recente. Presiunile inflaționiste persistente și perspectivele economice incerte determină o abordare precaută din partea bancherilor centrali, reflectată și în deciziile de politică monetară.
Stabilitate regională și așteptări pentru România
nn
Tendința generală în Europa Centrală și de Est este de a menține ratele dobânzilor constante. În contextul actual, nu se discută despre înăsprirea politicii monetare. Analizele indică faptul că, în ședința de politică monetară din 7 aprilie, BNR ar putea revizui ușor în sus prognoza inflației. Este puțin probabil ca comunicatul de presă să ofere indicii clare despre viitorul politicii monetare. Banca austriacă Erste anticipează că majorările de dobândă sunt improbabile, chiar dacă o gestionare mai strictă a lichidităților ar putea fi necesară. Rata efectivă a dobânzii se situează în prezent la nivelul facilității de depozit de 5,50%. nn
Erste Bank consideră că posibilele reduceri de dobândă ar putea fi luate în considerare cel mai devreme la ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie, care va fi însoțită de o prognoză actualizată. BNR va urmări atent mișcările Băncii Centrale Europene (BCE), piața preconizând deja două majorări de dobândă până în septembrie.
Inflația, combustibilii și măsurile guvernamentale
nn
Conform estimărilor, rata anuală a inflației ar putea ajunge la 5,1% la sfârșitul lui 2026, revizuită în creștere față de estimările anterioare de 4,6%. Această creștere este influențată de impactul prețurilor la petrol. Guvernul a implementat măsuri pentru atenuarea șocului prețurilor la combustibili pentru gospodării. Prețurile la pompă au crescut cu aproximativ 11% în martie față de februarie. Plafonarea prețurilor la gazele naturale a fost prelungită până în 2027, iar plafonul majorărilor de preț pentru produsele alimentare de bază a fost amânat cu trei luni. Aceste măsuri ar trebui să limiteze creșterea inflației, anticipându-se o încetinire în lunile de vară.
nn
Creșterea economică sub potențial și probabilitatea unei recesiuni susțin ideea reducerii dobânzilor în 2026. Încrederea consumatorilor scăzută, condițiile de pe piața muncii în declin și creșterea negativă a salariilor reale sunt argumente suplimentare. Impulsul fiscal negativ, cu efecte dezinflaționiste pe termen mediu, ar putea sprijini relaxarea politicii monetare, deși implementarea consolidării fiscale este dependentă de stabilitatea politică. Rata dobânzii de politică monetară, stabilită la 6,5% în august 2024, rămâne nemodificată.
