Datoria externă a României a atins un nou nivel alarmant, crescând cu peste 24 de miliarde de euro în doar un an, ajungând la 227,5 miliarde de euro până la finalul lunii noiembrie 2025. Datele publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR) indică o creștere semnificativă față de anul anterior, ceea ce ridică serioase semne de întrebare despre sănătatea economică a țării și viitorul finanțelor publice.
O creștere record a datoriei totale externe
Conform datelor oficiale, datoria externă pe termen lung a României s-a cifrat la 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de finalul anului 2024. Această creștere abruptă reflectă fie necesitatea unor finanțări externe pentru susținerea investițiilor și consumului, fie o dificultate în gestionarea datoriilor curente. În condițiile în care datoria a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în numai 11 luni, specialiștii avertizează asupra riscului ca această dinamică să genereze probleme de sustenabilitate pe termen mediu și lung.
Importanța acestor cifre constă în faptul că datoria externă reprezintă o povară pentru economia națională, deoarece banii trebui recuperați din venituri viitoare, în condițiile în care România continuă să înregistreze creșteri ale deficitului bugetar și ale cheltuielilor publice. În plus, o datorie externă în creștere accelerată poate atrage creșterea costurilor de finanțare prin majorarea dobânzilor, precum și o dependență crescută de piețele internaționale.
Contextul economic și semnele de întrebare
Această evoluție survine într-un context economic complicat, marcat de turbulențe globale și de presiuni inflationiste persistente. În anii anteriori, guvernul a fost nevoit să acceseze împrumuturi externe pentru susținerea politicilor de stimulare economică, precum și pentru acoperirea deficitului bugetar. În plus, creșterea investițiilor în proiecte de infrastructură și relansarea economică post-pandemie au solicitat resurse semnificative din partea finanțelor externe.
Analistii economici avertizează că o astfel de expansiune accentuată a datoriei ar putea avea efecte negative asupra stabilității macroeconomice. “Riscul principal este ca, pe termen mediu, sumele tot mai mari plătite pentru dobânzi și rambursări să limiteze capacitatea guvernului de a finanța alte domenii esențiale, precum sănătatea, educația sau infrastructura,” explică un economist local. În plus, dacă trendul de creștere va continua, România s-ar putea confrunta cu dificultăți în accesarea noii finanțări pe piețele internaționale, mai ales în condițiile în care tendințele globale indică o agravare a condițiilor de creditare pentru statele cu datorii în creștere.
Ce urmează pentru economia românească?
Deși România rămâne în continuare departe de nivelurile critice ale datoriei externe ca pondere în PIB, creșterea rapidă induce o stare de alertă. Potrivit analiștilor, este esențial ca autoritățile să adopte strategii clare de reducere a dezechilibrelor fiscale și de control al deficitului de cont curent, pentru a preveni o criză de finanțare sau o depreciere accentuată a leului.
În condițiile în care indicele datoriilor a fost alimentat indeajuns de mult și de cheltuielile publice, va fi dificil de menținut relativa stabilitate economică dacă actuala tendință va continua. De aceea, Guvernul și BNR trebuie să găsească un echilibru între susținerea creșterii economice și gestionarea prudentă a datoriei externe.
Ultimele date indică că, pentru moment, țara se află încă sub semnul avertismentului, dar aceste cifre trebuie gestionate cu maximă precauție, pentru a evita o presiune majoră pe buget și pentru a asigura o perspectivă economică sănătoasă. În condițiile în care politici inteligente și reforme riguroase vor fi implementate, România ar putea păstra controlul asupra datoriei externe și ar putea evita scenarii mai grave în anii ce urmează.
