Un bloc vechi din centrul Bucureștiului, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, urmează să fie supus unor lucrări ample de consolidare și renovare energetică, într-un proiect finanțat cu fonduri europene și naționale, estimat la peste 24 de milioane de lei fără TVA. Această intervenție reprezintă o etapă crucială în eforturile Capitalei de a face față vulnerabilităților legate de riscul seismic, mai ales în contextul recentelor discuții despre pregătirea orașului în fața unui posibil seism major.
Valoarea investiției și impactul asupra locatarilor
La finalul anului trecut, a fost lansată licitația publică pentru atribuirea contractului de modernizare a imobilului situat pe bulevardul Schitu Măgureanu nr. 3, o clădire simbol a perioadei haussmanniene, cu o istorie de peste 120 de ani. Potrivit documentelor oficiale, investiția depășește 24 de milioane de lei, sumă destinată în principal consolidării structurale, refacerii sistemelor de instalații și izolării termice a fațadelor, cu scopul de a reduce riscul seismic și a scădea consumul energetic. Acest proiect se aliniază strategiei generale a primăriei de modernizare a fondului construit vechi, o categorie de clădiri considerate adevărate puncte vulnerabile în cazul unui seism major.
Reprezentanții administrației locale subliniază că, pentru locatari, renovarea va aduce beneficii majore, pe termen lung. „Lucrările înseamnă atât reducerea riscului seismic, cât și scăderea costurilor cu energia după finalizarea renovării,” au explicat oficialii. În plus, modernizarea va include și dotări pentru infrastructura spațiilor comune, cum ar fi montarea unui lift, scopul fiind creșterea confortului și siguranței celor 23 de apartamente din clădire.
Situația de risc și starea tehnică a clădirii
Diferența de percepție față de vertijul trecutului constă și în situația tehnică a clădirii. Expertiza realizată recent a evidențiat că imobilul de pe bulevardul Schitu Măgureanu se află în cel mai ridicat nivel de risc seismic, fiind încadrat în clasa I. Concret, acest lucru înseamnă că, în cazul unui cutremur devastator, riscul de prăbușire a clădirii și de rănire a locatarilor este foarte ridicat. În plus, clădirea prezintă fisuri în zidăria portantă, degradări structurale și o stare avansată de uzură, specifică clădirilor vechi, fără intervenții majore de consolidare de mulți ani.
Absența documentației tehnice inițiale și a cărții construcției a complicat evaluarea, fiind nevoie de inspecții vizuale și teste nedistructive pentru a se stabili vulnerabilitatea. Specialiștii au alarmat asupra faptului că, în condițiile în care nu s-au făcut alte intervenții de consolidare în trecut, riscurile pentru siguranța locatarilor cresc exponential în contextul unui eventual seism.
Provocări complementare: performanța energetică și riscurile de pe termen lung
Un alt aspect semnificativ rezultat al analizelor a fost starea slabă a performanței energetice a edificiului. Pierderile semnificative de căldură prin pereți, acoperiș și tâmplărie, combinate cu un consum excesiv de energie pentru încălzire și apă caldă, evidențiază nevoia urgentă de izolare termică și modernizare a sistemelor. Clădirea, construită fără măsuri adecvate de izolare la momentul construirii sale, se încadrează într-o categorie dificilă de renovare energetică, ceea ce va crește costurile operaționale pentru locatari în anii următori.
Procedura de licitație, destinată executării lucrărilor „la cheie”, a fost gândită pentru a acoperi consolidarea structurii, refacerea planșeelor, înlocuirea instalațiilor și modernizarea fațadelor, toate în limitele stabilite de zona protejată în care se află clădirea. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru 30 ianuarie 2026, iar valoarea totală estimată este de peste 24 milioane de lei, cu aproape 4,9 milioane destinată fondurilor pentru eventuale cheltuieli neprevăzute.
Primăria a avut în vedere această investiție în contextul programului național de redresare și reziliență, iar clădirea se află pe lista obiectivelor de investiții aprobate pentru anul 2025. În plus, această modernizare reprezintă un pas esențial în strategia de a proteja patrimoniul Bucureștiului, dar și de a crea un oraș mai sigur și mai eficient din punct de vedere energetic.
Pe termen lung, îmbinarea între consolidarea structurală și reabilitarea energetică va contribui la securizarea unui imobil cu valoare istorică, dar și la reducerea riscurilor asociate seismelor, un aspect evident avansat în atenția autorităților locale, mai ales în contextul recentelor discuții despre posibile catastrofe naturale. În tot acest peisaj, așteptările sunt ca intervențiile să se finalizeze în următorii ani, redând vechii clădiri nu doar siguranța de ieri, ci și un exemplu viu de modernizare responsabilă și sustenabilă pentru întregul sector rezidențial din Capitală.
