Fondurile europene pentru București-Ilfov în 2026: un pas înainte, dar cu obstacole persistente
Planurile pentru anul 2026 privind accesarea fondurilor europene în regiunea București-Ilfov sunt deja publice, dar realitatea administrativă rămâne în suspans, după un 2025 marcat de întârzieri și dificultăți în absorbție. Potrivit calendarului estimativ, aproape jumătate de miliard de euro urmează să fie direcționați spre proiecte strategice, infrastructură, digitalizare și sprijin pentru sectorul privat, însă capacitatea administrației locale de a fructifica aceste bani devine tot mai discutată.
Priorități de investiții și destinatarii fondurilor în 2026
Planul de finanțare pentru anul viitor include 18 linii de proiecte, însumând peste 539 milioane de euro. Cu toate acestea, o parte importantă din aceste fonduri, precum cei 65 milioane de euro pentru Parcul Științific și Tehnologic „Măgurele Science Park”, sunt dedicate unor proiecte extrem de speciale și de altă natură decât bugetele generale ale administrației locale. Investiția, deși de notorietate, a fost împinsă din urmă de mai mulți ani și servește în principal scopurilor de cercetare și dezvoltare în domeniul laserilor de la Măgurele.
Un alt capitol aparte îl constituie suma de 55 milioane de euro destinată apărării, care va permite construirea și modernizarea infrastructurilor în domeniu, în principal pentru Primăriile din județul Ilfov și sectoarele Capitalei. Apelul va fi deschis spre finalul anului, în luna decembrie, iar procedura este necompetitivă, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor fi filmmakerii deja eligibili, cei mai populari în această zonă.
În domeniul digitalizării, administrația publică are alocate 55 milioane de euro pentru reducerea birocrației și implementarea de soluții smart city. Primăriile vor putea, astfel, să dezvolte servicii electronice menite să faciliteze accesul cetățenilor la diverse servicii publice, într-un context în care digitalizarea rămâne o nevoie stringenta pentru administrație. În paralel, fondurile pentru sectorul transporturilor includ aproape 17 milioane de euro pentru digitalizarea sistemelor urbane de tren, autobuz și piste de bicicletă, urmate de alte 10 milioane pentru infrastructură pentru mobilitate nemotorizată.
Obstacole administrative și lecții din 2025
2025 s-a dovedit a fi un an dificil pentru absorția fondurilor europene, arătând limitele și blocajele sistemului. În ciuda faptului că au fost deschise 21 de apeluri de proiecte, numărul contractelor semnate a fost mult sub potențial, doar 88 în valoare totală de circa 2,8 miliarde de euro. Problema principală s-a dovedit a fi incapacitatea administrației de a face față volumului mare de cereri și procedurilor complexe. Lipsa personalului calificat și dificultățile în evaluarea tehnică au dus la întârzieri semnificative, iar mulți beneficiari s-au plâns de birocrație excesivă și de resurse insuficiente pentru pregătirea și depunerea proiectelor.
În plus, sincronizarea apelurilor regionale cu cele din PNRR și alte scheme bugetare a creat confuzie pentru primării, care nu mai aveau resurse suficiente pentru a pregăti proiecte valabile pentru mai multe surse de finanțare simultan. Paradoxal, deși București-Ilfov este cea mai dezvoltată zonă a țării, administrațiile locale se confruntă cu bugete restrânse și un deficit acut de specialiști capabili să identifice și să implementeze proiecte cu impact real.
În aceste condiții, perspectivele pentru 2026 ridică întrebări privind eficiența de absorbție a fondurilor europene. În timp ce sumele sunt considerabile, capacitatea de a le gestiona și de a implementa proiectele rămâne o provocare majoră, în condițiile în care administrația locală și mediul privat trebuie să se adapteze unui sistem birocratic rigid și supraîncărcat. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri și fonduri vor reuși să aducă, în final, transformări concrete în infrastructură, digitalizare și calitatea vieții locuitorilor din regiune.
