Casa Albă a șters o postare controversată legată de genocidul armenilor, semnalând o ajustare diplomatice în contextul tensiunilor din regiune. Gestul, realizat de vicepreședintele JD Vance, a stârnit reacții și a readus în prim-plan discuția sensibilă privind recunoașterea tragicelor evenimente din 1915, în timpul Imperiului Otoman, când sute de mii de armenii au fost uciși în masacre produse sistematic.
Reacția oficială și explicația Casei Albe
Postarea inițială a fost ștersă rapid de pe contul oficial al vicepreședintelui Vance, după ce a declanșat critici din partea Ankarei și ale aliaților săi. În mesajul original, acesta comemoră masacrele armenilor și afirmă explicit că au fost „genocid”. Într-o declarație oficială, Casa Albă a motivat că ștergerea s-a făcut din motive administrative și de „corectare a comunicării”, sugerând că afirmațiile privind natura genocidică a evenimentelor din 1915 au fost postate din greșeală și nu reflectă oficial poziția administrației americane.
Retragerea mesajului vine în contextul în care Turcia refuză categorial etichetarea masacrelor armenilor drept genocid, calificând incidentele drept „confruntări civile” sau „revolte armate”. Însă, narațiunea oficială internațională, inclusiv cea a mai multor țări și organizații internaționale, recunoaște aceste evenimente drept genocid, un subiect extrem de sensibil în relațiile diplomatice, în special între SUA, Armenia și Turcia.
JD Vance și vizita la memorialul armenesc
Vicepreședintele JD Vance, aflat în vizită în Armenia, a vizitat Memorialul Genocidului Tsitsernakaberd din Erevan, un simbol al memoriei armenilor pentru victimele masacrelor. În timpul vizitei, politicianul a adus omagii și a exprimat sprijin pentru memorarea acelor evenimente tragice. Această vizită a fost percepută de mulți ca un gest de solidaritate cu poporul armean, continent fiind de problematici legate de recunoașterea oficială și de dreptul armenilor de a-și comemora rudele.
Reacția Casei Albe a fost interpretată de unii analiști ca o încercare de a tempera impactul unei declarații spontane ale oficialului american, poziție care nu a fost încă clar exprimată de către administrație. În aceeași vreme, Rusia și Franța au reiterat recunoașterea genocidului armenilor, menținând o poziție clară în ceea ce privește responsabilitatea otomană în masacrul din 1915.
Contextul diplomatic și implicațiile pentru relațiile SUA-Turcia
Tensiunile dintre Statele Unite și Turcia sunt, de câțiva ani, din ce în ce mai vizibile, mai ales în privința solicitărilor pentru recunoașterea genocidului armenilor, o chestiune cu efecte directe asupra relațiilor de alianță și cooperare. Turcia, aliat NATO și partener economic strategic, respinge orice acuzație de genocid, justificând acțiunile sale cu motive de securitate și de control al teritoriilor.
Recunoașterea oficială a genocidului armenilor de către SUA ar putea complica și mai mult această relație delicată, mai ales în condițiile în care, recent, Washingtonul a exprimat dorința de a aprofunda cooperarea în domeniul securității și economiei, în pofida divergențelor legate de istorie.
Eventualele consecințe și perspectiva viitoare
Între timp, discuțiile și dezbaterile internaționale despre soarta armenilor rămân deosebit de sensibile, influențând din plin dinamica diplomatică dintre marile puteri. Vizita vicepreședintelui JD Vance și gesturile simbolice de comemorare aduc în discutie nu doar aspecte istorice, ci și implicații politice ce pot avea efecte pe termen lung.
Este de așteptat ca, în continuare, administrația de la Washington să adopte o poziție echilibrată, menținând coresponsabilitatea istorică în discuție, fără a provoca tensiuni majore cu Turcia. În același timp, pentru Armenia, recunoașterea oficială a genocidului rămâne o prioritate, simbolizând o recunoaștere a suferinței sale și o afirmare a identității naționale într-un context geopolitic tot mai complicat.
