Acasă / Societate / Bessent, „Ziua Z economică” contra Iranului, începe ca foc de avertisment
Societate

Bessent, „Ziua Z economică” contra Iranului, începe ca foc de avertisment

26 august 2026
Bessent, „Ziua Z economică” contra Iranului, începe ca foc de avertisment

Conform Antena 3: SUA intensifică presiunea economică asupra Iranului printr-o campanie de izolare totală, amenințând țările și companiile străine cu pierderea accesului la sistemul financiar american dacă continuă să facă afaceri cu regimul de la Teheran. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a prezentat această inițiativă, denumită „Operațiunea Paria Economic”, descriind-o ca pe un „foc de avertisment” pentru comunitatea internațională. Administrația Trump își propune să limiteze drastic resursele financiare ale Iranului, într-un efort de a pune capăt conflictului care durează deja de șase luni și care a perturbat piețele energetice globale.

„Ziua Z economică” pentru Iran

Campania, comparată de Bessent cu o „Zi Z economică”, nu implică, deocamdată, sancțiuni directe împotriva băncilor și entităților financiare din China și alte țări care facilitează comerțul iranian cu petrol și alte bunuri. În schimb, SUA oferă o perioadă de grație pentru ca țările să își „corecteze” comportamentul, a explicat Bessent. „Cronometrul tocmai a pornit”, a avertizat oficialul, subliniind că Statele Unite nu doresc să destabilizeze sistemul financiar mondial, dar că sunt pregătite să acționeze ferm. Trezoreria SUA anticipează sancționarea unei importante organizații financiare străine până la sfârșitul săptămânii.

Departamentul Trezoreriei și-a extins autoritatea de a sancționa companiile străine implicate în cinci sectoare cheie ale economiei iraniene: active digitale, tehnologie, AUR, aviație și transport maritim. De asemenea, au fost impuse noi sancțiuni directe împotriva a zeci de persoane și entități asociate Iranului, iar derogările care permiteau transferurile de bani și accesul la anumite programe culturale și universitare americane au fost eliminate. Donald Trump însuși ar contacta liderii altor țări, solicitând concret reducerea legăturilor economice cu Iranul, în timp ce oficialii Trezoreriei, Departamentului de Stat și Pentagonului fac presiuni similare pe omologii lor. Fiecărei țări i-a fost stabilit un termen pentru a înceta activitățile considerate problematice, însă natura acestor cereri și termenele exacte rămân confidențiale.

Scepticism și tensiuni cu China

Noua strategie americană riscă să amplifice tensiunile cu China, unul dintre principalii importatori de petrol iranian. Deși Trezoreria SUA a sancționat deja rafinării și companii chineze mai mici, impunerea de sancțiuni unor bănci sau corporații chineze majore ar putea atrage represalii din partea Beijingului, mai ales în contextul pregătirilor pentru discuțiile dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Bessent a declarat că „nimeni nu este în afara razei sancțiunilor americane”, sugerând că opțiuni mai drastice sunt posibile.

Experții se arată sceptici cu privire la eficacitatea imediată a măsurilor. Ali Vaez, directorul proiectului pentru Iran al International Crisis Group, consideră că anunțul a fost inițial „apă de ploaie” și că doar aplicarea concretă a amenințărilor ar putea conta. Aliații lui Trump, deși salută intenția, își exprimă îndoieli că strategiile actuale vor duce la încheierea conflictului, subliniind totuși susținerea pentru presiunea non-militară asupra Iranului. Problema Chinei este crucială, deoarece fără rezolvarea comerțului său cu Iranul, regimul de la Teheran ar păstra o cale de scăpare economică.

China, care achiziționează aproximativ 90% din exporturile de petrol iranian, pare să mizeze pe faptul că SUA nu vor dori să pericliteze relația bilaterală înaintea summitului Trump-Xi. Acest calcul ar putea împiedica Washingtonul să impună sancțiuni suficient de dure care să perturbe comerțul sino-iranian. Ambasadele mai multor țări, inclusiv Regatul Unit, Franța, Germania și Emiratele Arabe Unite, nu au răspuns solicitărilor de comentarii, deși în aceste state funcționează filiale ale Bank Melli, o bancă iraniană. Diplomații străini au reacționat cu reținere, unii notând că doar un număr restrâns de țări mai au schimburi comerciale semnificative cu Iranul. Riscul unei reacții iraniene care să agraveze situația este real, iar eficacitatea noilor măsuri depinde de viteza de implementare și de impactul asupra unor actori cheie precum China și Rusia.

Sursa: Antena 3

Articole similare