Oamenii de știință din domeniul virusologiei lucrează la o „bere-vaccin” care ar putea stimula imunitatea, o idee care a stârnit dezbateri privind siguranța și acceptarea publică. Conceptul inovator presupune imunizarea prin consumul unei beri speciale, eliminând potențial necesitatea injecțiilor și schimbând modul în care sunt administrate vaccinurile. Ingredientul-cheie este drojdia modificată genetic, concepută pentru a declanșa un răspuns imunitar.
Cum a apărut ideea beri-vaccin
Un virusolog de la National Cancer Institute din Statele Unite, Chris Buck, a dezvoltat o bere experimentală care conține drojdie modificată genetic. Această drojdie este proiectată să producă proteine virale inofensive de la poliomavirusul BK, un virus asociat cu afecțiuni ale creierului și ale sistemului cardiovascular, periculos pentru cei cu imunitate scăzută. Aceste proteine sunt recunoscute de sistemul imunitar, care generează anticorpi de protecție.
Drojdia acționează ca un vehicul eficient pentru aceste proteine, protejându-le de aciditatea gastrică și facilitând eliberarea lor în intestin, unde pot fi detectate de sistemul imunitar. Consumul acestui produs ar putea stimula producția de anticorpi fără a fi nevoie de administrare injectabilă. Cercetările au fost prezentate într-un articol care nu a fost evaluat de experți, fiind susținute parțial de un studiu finanțat de Institutele Naționale Americane de Sănătate (National Institutes of Health-NIH), realizat pe șoareci.
Între speranță și scepticism
Cercetătorul a testat personal această abordare, consumând între una și două halbe de bere pe zi, timp de cinci zile consecutive, urmate de două doze de rapel similare, la cinci și șapte săptămâni. El a declarat că nu a avut efecte adverse semnificative. Analizele de sânge au indicat producerea de anticorpi împotriva a două tulpini de poliomavirus BK, asociate cu risc de cancer de vezică urinară.
Pentru continuarea dezvoltării conceptului, cercetătorul a înființat o organizație non-profit, Gusteau Research Corporation, care vizează producerea moleculelor necesare pentru acest tip de vaccin și testarea lor ulterioară. Un comitet de etică din cadrul NIH a respins inițial ideea autotestării de către cercetător, iar acesta a fost plasat într-o concediu administrativ plătit în februarie, în contextul unei investigații al cărei obiect nu a fost dezvăluit.
Controverse și etică
Comunitatea științifică a exprimat îngrijorări. Unii specialiști consideră că o astfel de abordare ar putea crește neîncrederea în vaccinuri, subliniind necesitatea unor studii ample privind siguranța și eficacitatea acestei metode înainte de utilizare. Virusologi de la University of Michigan Medical School notează că orice inițiativă trebuie evaluată și din perspectiva impactului asupra încrederii publice.
Pe de altă parte, cercetătorul care a dezvoltat abordarea susține că anumite persoane reticente la vaccinare au arătat interes pentru această metodă. El argumentează că unele alimente au proprietăți similare medicamentelor și că, fiind deja prezente în alimentație și fără probleme cunoscute, ar putea fi considerate sigure în anumite condiții. Nu este clar încă dacă beneficiile potențiale justifică riscurile și incertitudinile asociate, mai ales că, în general, consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer.
