Conform Economica: Prețul benzinei, între scandal și subvenții masive
În a doua jumătate a anului 2026, harta prețurilor la pompă pentru benzină arată diferențe colosale la nivel mondial. În timp ce în Hong Kong litrul de benzină depășește 4 dolari, iar în Danemarca se apropie de 2,50 de euro, în alte colțuri ale globului, combustibilul este oferit aproape gratis. Libia, Venezuela și Iran domină clasamentul celor mai mici prețuri, o realitate conturată de subvenții guvernamentale masive și de contextul geopolitic, care ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea acestui model.
Venezuela, Iran și Libia: Prețuri sub orice limită
Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de țiței din lume, oferă carburant la aproximativ 0,035 de dolari pe litru, echivalentul a 16 bani. Chiar și după implementarea unei duble cote – una subvenționată pentru o cantitate limitată și alta la prețul internațional de 0,50 dolari pe litru –, prețul de bază rămâne sub cel al apei potabile, un bun devenit scump din cauza infrastructurii precare. Benzina subvenționată se epuizează rapid, iar cozile la pompe sunt o priveliște obișnuită.
Iranul ocupă locul al doilea, cu un preț de 15.000 de riali iranieni pe litru, aproximativ 0,029 dolari, adică 13 bani. Regimul de la Teheran menține prețurile scăzute pentru a preveni revoltele sociale, o tactică aplicată și în trecut. În ciuda sancțiunilor economice și a tensiunilor regionale, Iranul se confruntă cu un deficit de carburanți și cozi kilometrice la benzinării, un fenomen exacerbat de distrugerile provocate de război.
Libia, în ciuda instabilității politice și a conflictelor, se clasează pe prima poziție. Prețul oficial la pompă este de 0,15 dinari libieni pe litru, echivalentul a 0,024 dolari americani, adică aproximativ 11 bani pe litru. O sticlă de apă îmbuteliată în Tripoli costă de cel puțin cinci ori mai mult. Alimentarea unui rezervor de 50 de litri ajunge la 1,2 dolari, mai puțin de 6 lei.
Subvenții masive și contrabandă transfrontalieră
Prețurile extrem de scăzute din aceste țări sunt rezultatul unor subvenții guvernamentale masive, menite să asigure stabilitatea socială și politică. Libia, un mare producător de țiței, își permite subvenții care pot ajunge până la un miliard de dolari pe lună, în ciuda capacității limitate a rafinăriilor și a necesității de a importa carburanți. Aceste subvenții alimentează, de asemenea, o rețea extinsă de contrabandă transfrontalieră.
Cu toate acestea, disponibilitatea benzinei la prețul subvenționat nu este constantă. Probleme logistice, pene de curent și alte dificultăți pot duce la creșteri spectaculoase ale prețurilor în anumite provincii, unde carburantul poate ajunge să coste de 80 de ori mai mult decât prețul reglementat de stat. Aceste fluctuații subliniază fragilitatea sistemului și dependența de factori externi și interni imprevizibili.
Contrastul cu prețurile din restul lumii
Media mondială a prețului la benzină, în a doua jumătate a anului 2026, se situează în jurul valorii de 1,54 de dolari pe litru. Acest contrast evident cu prețurile din Libia, Venezuela și Iran ridică semne de întrebare legate de echitatea distribuției resurselor și de impactul politicilor energetice asupra vieții cotidiene a cetățenilor.
Sursa: Economica
