Oamenii de știință au realizat una dintre cele mai detaliate analize ale unei probe provenite de pe asteroidul Bennu, dezvăluind informații noi despre interacțiunea dintre apă și materiale organice în primele etape ale Sistemului Solar. Echipa condusă de Mehmet Yesiltas de la Universitatea Stony Brook a publicat rezultatele în jurnalul PNAS, demonstrând că asteroidul este alcătuit din trei domenii chimice distincte. Aceste descoperiri, obținute cu ajutorul unor tehnici analitice de ultimă generație, oferă indicii importante despre formarea asteroizilor și despre rolul apei în evoluția lor.
Structura internă a lui Bennu, dezvăluită la scară nanometrică
În septembrie 2023, misiunea NASA OSIRIS-REx a adus pe Pământ a treia probă de material asteroidian colectată vreodată. Proba provine de pe Bennu, un asteroid bogat în carbon, cu o lățime de aproximativ 500 de metri. Cercetătorii speră ca analiza compoziției chimice a probei să-i ajute să înțeleagă mai bine istoria timpurie a sistemului solar.
Echipa lui Yesiltas a folosit spectroscopie în infraroșu și Raman pentru a investiga variațiile la scări de doar 20 de nanometri, echivalentul dimensiunii unei singure molecule mari. Analizele arată că proba nu are o compoziție uniformă, ci este împărțită în trei domenii distincte, cu suprapuneri minime. Aceste domenii includ regiuni bogate în alifatici (hidrocarburi), domenii bogate în carbonați și domenii organice bogate în azot.
Aceste structuri sugerează că apa nu a alterat asteroidul în mod uniform. Distribuția compușilor cu organosulf (sulf organic), care se găsesc aproape exclusiv în regiunile bogate în carbonați, indică faptul că mineralele carbonatice au precipitat probabil din fluide bogate în apă.
Rolul apei și implicațiile pentru Sistemul Solar timpuriu
Coexistența acestor domenii distincte sugerează că apa a circulat prin Bennu de-a lungul unor căi restricționate, modificând unele zone, în timp ce a conservat compușii mai fragili găsiți în alte regiuni. Componenții alifatici și cei organici cu azot sunt mai vulnerabili la alterare atunci când sunt expuși la apă.
Descoperirile oferă noi perspective asupra proceselor care au modelat sistemul solar timpuriu. Prin comparații cu probele de pe asteroidul Ryugu, aduse pe Pământ de misiunea japoneză Hayabusa2, cercetătorii speră să reconstituie istoria lui Bennu. Acest lucru ar putea oferi detalii despre originea planetei noastre.
Prin aceste analize detaliate, oamenii de știință speră să înțeleagă mai bine modul în care s-au format asteroizii, dar și rolul jucat de apă în evoluția lor. Următoarele etape ale cercetării vor include comparații cu alte probe și analize suplimentare.
