Rezultatele barometrului de încredere Edelman 2026, dezvăluite astăzi în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, indică o tendință alarmantă în societatea globală: deteriorarea relației dintre cetățeni și instituții. Studiul, realizat în 28 de țări, scoate în evidență un nivel crescut de suspiciune și izolarea socială cauzate de resentimentele generate de dificultățile socio-economice și de percepția unei lipse de responsabilitate din partea liderilor politici și economici. În această dinamică, societățile par să se fragilizeze, iar încrederea — unul dintre pilonii fundamentali ai funcționării sănătoase a unei națiuni — devine tot mai dificil de recuperat.
### Oamenii se retrag în cercuri închise din cauza dezamăgirii
Potrivit studiului, șapte din zece respondenți manifestă reticență sau refuz de a avea încredere în instituții, lideri politici și chiar în colegii lor, în contextul unui val de nemulțumiri și frământări sociale. Această tendință nu este una doar temporară, ci pare să fie alimentată de o percepție profundă de incertitudine și de sentimentul că sistemul nu le mai servește intereselor. “Resentimentele și nemulțumirile din societate au condus la izolarea oamenilor în grupuri restrânse”, se precizează în raport, având de regulă la bază teza că oamenii caută adăpost în comunități închise din cauza fricii de a fi dezamăgiți sau trădați.
Contextul actual adâncește această problemă, întrucât pandemia, criza economică și diluarea încrederii în liderii politici au acutizat această stare de izolare psihologică. Oamenii se simt trădați și uitati, iar acest lucru duce la o retragere din viața socială, ce devine din ce în ce mai dificil de redeschis. În aceste condiții, stabilitatea socială și coeziunea devin vulnerabile, iar riscul de conflicte și de polarizare crește vertiginos.
### Din ce cauze a scăzut încrederea populației?
Analiza subliniază că o serie de factori contribuie la această scădere a încrederii. Pe de o parte, există percepția că liderii nu fac suficiente eforturi pentru a răspunde nevoilor cetățenilor sau pentru a combate inegalitățile care s-au adâncit în ultimii ani. Pe de altă parte, comunicarea deficitară și perseguirea intereselor de grup în detrimentul binele general au alimentat o stare de scepticism pe scară largă. La aceste probleme se adaugă și impactul tehnologiei, care, deși promitea transparență, a devenit un canal prin care dezinformarea și manipularea este facilitată, erodând și mai mult încrederea în instituții.
Din păcate, această situație nu pare să se îmbunătățească în viitorul apropiat, conform experților. Lipsa unor măsuri concrete pentru a reconstrui încrederea și pentru a integra opiniile cetățenilor în procesul decizional favorizează consolidarea acestei stări de izolare socială și politică.
### Ce urmează pentru societățile afectate?
Perspectivele pentru redresarea acestei situații sunt complicate. Experții avertizează că dacă această prăbușire a încrederii va continua, riscă să apară o polarizare și mai accentuată, iar solidaritatea socială va fi grav afectată. În acest context, rămâne de văzut dacă liderii politici, mediul economic și societatea civilă vor reuși să găsească un teren comun pentru a construi treptat o relație de încredere. În momentul de față, însă, miza majoră este refacerea acestei legături fragile, pentru a preveni un declin social și democratic definitiv.
Deși datele sunt alarmante, ele reprezintă și un semnal de alarmă pentru toate regimurile și structurile care trebuie să se adapteze noii realități. Într-un 2026 marcat de lipsă de speranță și de retragere, soluția ar putea veni din încercarea de a reafirma valorile transparenței și responsabilității, precum și din dialogul sincer cu societatea. În lipsa acestor eforturi, riscul de a intra într-un ciclu de pesimism și dezbinare devine tot mai real.
