Sectorul bancar european se află pe un teritoriu de schimbare radicală, cauzat de avansul tehnologic și digitalizarea accelerată. Impactul nu doar că se face simțit, ci prefigurează o mutare fundamentală în modul în care băncile își organizează și optimizează activitatea. O analiză recentă sugerează că, până în 2030, peste 200.000 de locuri de muncă ar putea fi eliminate în cadrul celor 35 de instituții financiare luate în considerare, echivalentul a circa 10% din forța de muncă. În timp ce aceste cifre sunt impresionante, mesajul este și mai clar: eficiența operatională în sectorul bancar nu se va mai obține doar prin închiderea agențiilor și consolidări, ci tot mai mult prin automatizare și digitalizare completă a proceselor de fundal.
### Shifting Landscape: De la sucursale la “muncă invizibilă”
Pe măsură ce băncile caută să reducă costurile, acestea încep să transfere accentul de la serviciul în sucursale la optimizarea activităților din spatele scenei. Înlocuirea personalului din front-office cu tehnologie digitală nu mai reprezintă doar o măsură procedurală, ci o schimbare profundă în modul de operare. În plus, automatizarea proceselor interne – de la procesarea datelor și raportare, la verificări de conformitate și management de risc – devine principalul motor pentru câștiguri de productivitate. În această lumină, rolurile din back-office și middle-office sunt cele mai expuse: acestea implică sarcini repetitive, standardizate, ce pot fi înlocuite de algoritmi avansați.
Potențialul câștigului în eficiență poate ajunge până la 30%, ceea ce devine un argument important pentru investitori, într-un moment în care băncile sunt presate să-și îmbunătățească rentabilitatea pentru a păstra competitivitatea pe piața globală. În plus, reducerile din aceste departamente se combină cu închiderea sucursalelor și migrarea rapidă a clienților către canale digitale, ceea ce duce la o scădere directă a necesarului de personal pentru contactul direct cu clientul. Asta înseamnă, pe termen scurt, restructurări, dar și o schimbare de paradigmă în modul de operare al băncilor.
### Reduceri de personal și provocări pentru competențele viitorului
Unele bănci europene au început deja să transforme în plan concret aceste perspective. În Olanda, ABN Amro și-a anunțat intenția de a reduce peste 5.200 de locuri de muncă până în 2028, reprezentând peste o cincime din forța sa de muncă. În Franța, Société Générale a trimis un mesaj clar: „nimic nu e intangibil” în privința reducerii costurilor, ceea ce semnalează o deschidere mai mare spre revizuirea și a celor mai sensibile cheltuieli. Pentru aceste instituții, reducerea personalului nu este doar o măsură de eficiență, ci parte a unei reconfigurări strategice, ce vizează simplificarea și standardizarea proceselor.
Cu toate acestea, automatizarea nu înseamnă doar înlocuirea oamenilor. Este și o schimbare de profil pentru forța de muncă, care trebuie să devină mai tehnică și mai specializată. În timp ce AI-ul și automatizarea promit reducerea munci manuale și o verificare mai rapidă și mai precisă, riscul unei „generații fără fundație” devine tot mai discutat. În afaceri precum banking, unde greșelile pot avea consecințe grave, responsabilitatea finală rămâne umană. Astfel, recrutarea și formarea profesională trebuie adaptate pentru a crea o echipă care să știe să gestioneze atât algoritmii, cât și eventualele situații excepționale.
### Impactul global: reflecții dincolo de Europa
Deși aceste prognoze se concentrează pe Europa, perspectivele sunt valabile și la nivel mondial. În Statele Unite, Goldman Sachs și-a anunțat măsuri similare, reducând posturile și încetinind angajările până în 2025, în cadrul unui plan de eficientizare bazat pe inteligența artificială. Aceasta vizează procese precum onboarding-ul clienților și raportarea, zone critice unde automatizarea promite să reducă atât timpii, cât și erorile.
Însă, există și avertismente importante. În interiorul industriei, experți precum unii directori de la JPMorgan exprimă temeri că o agresivă reducere a rolurilor inițiale, în special cele ale juniorilor, poate submina procesul de învățare informală și acumularea de experiență practică. În lipsa unor astfel de etape fundamentale de formare, băncile riscă să piardă resurse importante pentru dezvoltarea competențelor esențiale. Într-un sector atât de reglementat precum bankingul, greșelile pot avea consecințe de durată, de la penale și riscuri de conformitate, până la deteriorarea reputației.
Pe măsură ce algoritmii preiau tot mai mult din activitatea de fundal, se va cunoaște cu certitudine cum se va rescrie meseria de bancher. În același timp, se profilează o nouă eră în care oamenii vor trebui să dețină competențe hybrid, tehnice și reglementare, pentru a putea gestiona și controla cel mai important factor din economie: responsabilitatea umană. Înfruntând aceste presiuni, băncile de peste ocean și din Europa își pregătesc un viitor în care digitalizarea nu va mai fi doar un complement, ci coloana vertebrală a operațiunilor lor.
