Războiul din Orientul Mijlociu pune o presiune suplimentară pe economia României, avertizează Banca Națională a României (BNR) într-un raport recent. Instituția estimează că, din cauza acestui conflict și a măsurilor de consolidare fiscală, nu se va înregistra o relansare economică în 2026.
Creșterea prețurilor la energie, ca urmare a conflictului, alături de măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar, au un impact semnificativ. Aceste măsuri includ majorarea taxelor, înghețarea salariilor și pensiilor, toate contribuind la creșterea inflației și la diminuarea puterii de cumpărare.
Măsuri fiscale și impactul asupra populației
Banca Centrală subliniază că măsurile de ajustare fiscală au fost necesare, chiar dacă au generat inflație. Potrivit raportului, alternativele – precum reducerea cheltuielilor publice – nu ar fi fost suficiente pentru a atinge ținta de deficit. Astfel, scăderea veniturilor reale ale populației, prin înghețarea salariilor și pensiilor, a fost o decizie dificilă, corelată cu creșterea taxelor și liberalizarea prețurilor la energie.
Raportul BNR evidențiază că ajustările fiscale au afectat în special cetățenii cu venituri mici. Cu toate acestea, consolidarea fiscală este esențială, având în vedere dependența României de finanțarea externă. În acest context, BNR menționează reconfirmarea ratingului suveran al României de către S&P.
Investițiile publice și perspectivele economice
Deși investițiile publice au crescut, acestea nu au condus la o creștere economică proporțională. Raportul BNR explică faptul că investițiile nu au redus deficitul comercial în mod semnificativ. În plus, investițiile în infrastructură au efecte pe termen lung, nu imediate. Consumul este sub presiune, iar sectorul privat manifestă o aversiune față de risc.
Potrivit BNR, problema fundamentală a deficitului bugetar nu este lipsa investițiilor, ci nivelul scăzut al veniturilor fiscale și dezechilibrele structurale. Acesta subliniază necesitatea creșterii colectării veniturilor fiscale prin majorarea bazei de impozitare și îmbunătățirea gradului de colectare a TVA. Nivelul veniturilor fiscale din România, de aproximativ 29% din PIB în 2024, este mult sub media Uniunii Europene și a regiunii.
Controlul datoriei publice este o preocupare majoră pentru BNR. Datoria publică, care a crescut de la 39% din PIB în 2019 la aproximativ 60% în prezent, reprezintă o vulnerabilitate. Fără corecții bugetare, datoria publică ar putea ajunge la 80% din PIB în următorii ani.
Sursa: Antena 3
