Conform Descopera: Moartea Regelui Carol I a zdruncinat planurile Puterilor Centrale: Ce anticipa ambasadorul austro-ungar la București
Dispariția Regelui Carol I al României, în octombrie 1914, a generat îngrijorare la Berlin și Viena. Moartea principalului susținător al Germaniei în România a alimentat temerile că țara se va alătura inamicilor. Ambasadorul austro-ungar la București, contele Ottokar Czernin, anticipa la sfârșitul toamnei că România va intra în conflict împotriva Imperiului Austro-Ungar în anul următor.
România, între frică și oportunitate
La o lună și jumătate de la decesul monarhului, Czernin îi trimitea ministrului de Externe austro-ungar, Leopold Berchtold, o telegramă secretă detaliată. În aceasta, analizează schimbările politice din România, accentuând direcția spre care se îndrepta statul. Ambasadorul remarca faptul că românii, „niște molatici și, în fond, temători de război”, ezitau din cauza fricii de o campanie de iarnă. Cu toate acestea, ei conștientizau faptul că neutralitatea nu le va aduce beneficii.
Czernin anticipa că România va părăsi neutralitatea la primăvară. El credea că țara nu se va mai putea baza pe sprijinul Puterilor Centrale, nici pe cel al Rusiei, și în același timp, Bulgaria și Turcia nu vor avea motive să caute prietenia României. Contele analiza jocul politic și identifica presiunile tot mai mari ale Rusiei, care nu era mulțumită de rolul României.
Evaluarea greșită a influenței lui Brătianu
Telegrama către Viena conținea și o analiză a figurilor politice românești. Czernin îl descrie pe Ion I. C. Brătianu, prim-ministrul, ca pe un om slab, influent mai degrabă de slăbiciune decât de convingeri politice, ceea ce s-a dovedit a fi o evaluare eronată. Ambasadorul nota că Brătianu era contestat de opoziție, condusă de P.P. Carp și Al. Marghiloman, care îl considerau o „nenorocire” pentru țară. În același timp, remarca faptul că cealaltă tabără avea o percepție opusă.
Czernin considera că o schimbare de guvern era iminentă, dependentă de evoluțiile de pe front. El anticipa că, în cazul unei înfrângeri a Puterilor Centrale, România se va alătura inamicilor, iar în cazul unei victorii, va încerca să se alieze la final.
Bulgaria, un factor de instabilitate
Ambasadorul austro-ungar a analizat, de asemenea, rolul Bulgariei în contextul politic al vremii. Czernin era conștient că opoziția română, condusă de Take Ionescu și Nicolae Filipescu, acționa pentru a asigura spatele României împotriva unei posibile agresiuni din partea Bulgariei. Acesta observa că Bulgaria, la rândul ei, părea să-și rezerve o „ieșire de rezervă”.
Czernin a sugerat o presiune diplomatică prin Bulgaria și Turcia pentru a împiedica această mișcare a României. În final, evenimentele au evoluat diferit de previziunile sale. Bulgaria și Turcia au intrat în război de partea Puterilor Centrale, în timp ce România a intrat în conflict de partea Antantei, la 27 august 1916.
Sursa: Descopera
