Criza termoficării din București devine tot mai acută după o nouă avarie la CET Sud
Bucureștiul se află în plin sezon rece, însă sistemul de termoficare al capitalei traversează cea mai gravă criză din această iarnă. Joi, 5 februarie, o avarie majoră la CET Sud, cea mai mare centrală de producție a agentului termic din oraș, a agravat și mai mult situația deja tensionată. În condițiile în care temperaturile scad, iar sistemul infrastructural suferă de ani de zile din cauza abandonului și a lipsei de investiții, locuitorii din mai multe sectoare rămân cu termometrele reci și cu apa caldă aproape inexistentă.
Deficit major de temperatură și zone afectate
Analiza datelor de monitorizare indică o situație alarmantă. Aplicația Termoenergetica, care urmărește în timp real parametrii sistemului, consemnează o avarie extrem de răspândită în jumătatea estică și sudică a orașului. Peste 36,4% dintre apartamente, adică aproximativ 3.350 de blocuri, primesc un agent termic insuficient, în timp ce alte 541 de imobile, adică aproape 6% din total, sunt complet deconectate de la rețea. Astfel, numărul total al locuințelor afectate se apropie de pragul critic de 4.000, un record negativ pentru această iarnă.
Situația este cauzată în principal de diferența între ceea ce solicită sistemul și ceea ce poate livra CET Sud. Datele de la dispeceratul ELCEN arată o discrepanță semnificativă între temperatura minimă necesară pentru menținerea confortului domiciliar, de 88-92 grade Celsius, și cea reală de ieșire din centrală, de doar 75 de grade Celsius. Această diferență de până la 17 grade Celsius se traduce în pierderi semnificative de căldură pe magistralele vechi de peste patru decenii, ce transferă agentul termic spre blocuri.
Pierderi de temperatură și impactul asupra populației
Pierderile de temperatură sunt catastrofale pentru un sistem atât de inertial și de expus la uzură. Apa, plecând din CET Sud la temperatura de 75 de grade, pierde constant energii în conductele vechi, unele mai vechi de 40 de ani. În cartierele de la periferia orașului, precum Pantelimon, Colentina sau Aviației, agentul termic ajunge cu temperaturi sub 55 grade Celsius, fiind inaplicabil pentru încălzirea caloriferelor.
În zonele de extremitate ale rețelei, punctele termice importante sunt copleșite de deficiențe. În Sectorul 2, de exemplu, punctele termice din zona Șoseaua Pantelimon, Colentina și Doamna Ghica nu pot funcționa la parametrii normali. În plus, locuitorii de pe străzile Maior Vasile Băcilă, Răscoala 1907 sau Șoseaua Fundeni rămân fără apă caldă și căldură, situație ce generează tensiuni și nemulțumiri tot mai mari în rândul populației.
În Sectorul 3, problemele se resimt în cartierele Titan, Dristor și Camil Ressu, unde punctele termice funcționează în parametri limitați și se află în stare de avarie. Conform ultimelor rapoarte oficiale, remedierea defecțiunilor este programată pentru vineri seara, însă posibilitatea de a restabili normalitatea depinde esențial de capacitatea CET Sud de a-și reveni rapid.
Sectorul 4 nu stă mai bine, cu cartiere precum Tineretului și Văcărești ai căror consumatori nu reușesc să beneficieze de agent termic suficient de fierbinte pentru încălzire și apă caldă. În aceste condiții, mulți bucureșteni se văd nevoiți să suporte temperaturi mult sub cele normale, în ciuda încercărilor de a face față frigului sezonului.
Corupția și problemele de management, cauze fundamentale
Dincolo de problemele tehnice, situația sistemului de termoficare ascunde și o realitate mai puțin vizibilă: cea a corupției și a gestionării defectuoase. În ultimele zile, Direcția Națională Anticorupție a finalizat ancheta într-un dosar ce vizează fosta conducere a Electrocentrale București, principalul producător de energie termică din Capitală. Doi foști directori, Claudiu Crețu și Cristian Zamfiroi, sunt acuzați de luare de mită, suspectați de mecanisme ilegale ce legau furnizarea de fonduri și urgentarea plăților către anumite firme private.
Procurorii susțin că, la 1 iulie 2025, Crețu ar fi primit 40.000 de lei pentru a aproba plățile restante, în timp ce Zamfiroi, acuzat separat, ar fi pretins alte 50.000 de lei de la un alt administrator, tot pentru favorizarea anumitor interese. Aceste situații dezvăluie o stare de corupție profund în rândul celor care ar trebui să asigure funcționarea eficientă și transparentă a sistemului energetic al orașului.
În contextul actual, criza termoficării a devenit o problemă majoră a administrației locale și centrale, cu impasuri ce riscă să se acutizeze în continuare dacă nu se vor implementa măsuri drastice și investiții concrete în infrastructura învechită. În timp ce autoritățile promit remedierea rapidă a defecțiunilor, realitatea de zi cu zi arată că, fără intervenții majore și reforme structurale, furnizarea căldurii în București va rămâne, cel puțin pentru această iarnă, o poveste cu final incert.
