AUR avansează cu un proiect care riscă să limiteze accesul UDMR în Parlament
Partidul extremist AUR, cunoscut pentru pozițiile sale dure și uneori radicale, a depus joi la Parlament un proiect controversat ce vizează modificarea pragului electoral, o inițiativă ce ar putea restricționa semnificativ intrarea Uniunii Maghiare în legislativul românesc. Propunerea, dacă va fi adoptată, anulează unele din garanțiile democratice asigurate până acum, complicând procesul de validare a reprezentanților maghiari la nivel național.
Creșterea pragului electoral, o veche discuție cu implicații pentru minorități
Proiectul depus de AUR urmărește creșterea pragului electoral de la 4% la 8% și extinderea numărului de județe în care un partid trebuie să obțină voturi pentru a intra în Parlament. În documentație, formațiunea menționează că această modificare are drept scop “protejarea integrității legislative și prevenirea fragmentării excesive a scenei politice”, dar practic, inițiativa pare orientată către restricționarea accesului partidelor mici sau reprezentanțelor minoritare, precum UDMR.
Această măsură nu este departe de alte încercări ale AUR de a limita influența maghiarilor în viața politică, un obiectiv frecvent în discursul extremistilor. În trecut, formațiunea a promovat poziții dure, asociate cu retorica anti-maghiare, uneori acuzând UDMR de “divizare” a statului și de reprezentare exagerată a minorităților în procesul legislativ.
Reacții politice și contextul electoral actual
Inițiativa a fost imediat criticată de către adversarii politici, care o consideră un pas înapoi pentru democratie și un atac la pluralismul electoral. Liderii opoziției și experții în drept electoral susțin că modificarea pragului ar avea un impact direct asupra reprezentării minorităților naționale, în special asupra UDMR, care se bazează pe un număr redus de voturi pentru a intra în Parlament, dar care, odinioară, a avut o poziție de reprezentare stabilă pentru comunitatea maghiară.
Pe fondul acestui proiect, unii observatori avertizează asupra riscurilor politice și sociale ale unui astfel de demers, care în timp poate amplifica diviziunile etnice și poate duce la o creștere a tensiunilor interetnice. În plus, contextul politic actual, cu alegeri anticipate sau locale iminente, face ca orice încercare de redefinire a regulilor electorale să fie privită cu suspiciune.
Impactul și perspectivele pentru viitor
Deși proiectul AUR a fost depus oficial, nu există nici o certitudine că va fi adoptat, mai ales în condițiile în care majoritatea parlamentară actuală nu privește cu ochi buni o astfel de reformă, ce poate fi percepută ca un atac la adresa pragmatismului democratic. În același timp, formațiunea extremistă pare să își păstreze intenția de a influența legislația electorală pentru a limita accesul partidelor minoritare și a consolida poziția unor formațiuni cu sprijin electoral mai consolidat.
Recent, cazul UDMR a reunit în societate și în rândurile clasei politice un val de dezbateri privind modul în care republica poate și trebuie să asigure o reprezentare corectă a tuturor comunităților sale etnice. În tot acest timp, proiectul depus de AUR trebuie analizat și în contextul unui peisaj politic în care majoritatea parlamentară și instituțiile judiciare vor avea un cuvânt greu de spus în deciziile legate de sistemul electoral.
Dezvoltările viitoare vor arăta dacă această inițiativă va trece de etapele legislative sau dacă va fi respinsă, însă orice scenariu dă de înțeles că discuțiile privind modificarea sistemului electoral sunt departe de a fi încheiate. Într-un moment în care statul trebuie să-și consolideze sistemul democratic, astfel de propuneri riscă să redeschidă discuția despre limitele pluralismului și despre modul în care minoritățile naționale pot fi garantate într-un cadru democratic real și echitabil.
