Conform Descopera: Oceanele Pământului au atins noi recorduri de temperatură în luna august, un semnal de alarmă lansat de cercetători cu privire la transformările prin care trece sistemul climatic global. Autoritatea Națională pentru Cercetare atrage atenția asupra acestor date, care arată o încălzire accelerată a apei, cu posibile consecințe grave asupra ecosistemelor și a vremii.
Temperaturi record în oceane
Pe 22 august, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor, în regiunile cuprinse între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică, a atins 21,1 grade Celsius. Aceasta depășește precedentul record de 21,09 grade Celsius, stabilit în martie 2024. Este un fenomen neobișnuit, dat fiind că maximele anuale ale temperaturii apei sunt, de regulă, înregistrate în lunile martie-aprilie, nu în august. Această creștere a temperaturii este corelată și cu dezvoltarea episodului El Nino în Pacificul tropical, dar și cu absorbția de către oceane a surplusului de căldură acumulat în atmosferă.
Ghețarii, sub presiunea căldurii
Pe lângă încălzirea oceanelor, și ghețarii se confruntă cu pierderi semnificative. La 4 august, aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins și au ajuns în Oceanul Arctic. Acesta este cel mai mare eveniment de desprindere de gheață de la acest ghețar din 2012 și cel mai notabil din Arctica din 2020. Grosimea gheții în cauză poate ajunge la circa 150 de metri, subliniind amploarea pierderii.
Sistemul climatic, sub semnul întrebării
Cercetătorii analizează aceste fenomene în contextul stabilității circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu publicat în Nature Climate Change sugerează că viteza cu care se produce încălzirea globală joacă un rol crucial în declanșarea unui prag critic pentru acest sistem. O încălzire accelerată ar putea duce la prăbușirea AMOC la temperaturi mai scăzute decât în cazul unei încălziri lente.
România contribuie la înțelegerea acestor mecanisme prin cercetări desfășurate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Experți precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin studiază stalagmitele din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climatică a Atlanticului de Nord pe parcursul miilor de ani. Arhive naturale precum cea din Peștera Cloșani oferă informații valoroase despre schimbările climatice și circulația atmosferică din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.
Datele furnizate de sateliți, monitorizarea oceanică și studiile asupra arhivele naturale converg, din perspective diferite, spre concluzia unei transformări climatice profunde, ale cărei efecte se acumulează în timp.
Sursa: Descopera
