Conform Digi24: Poliția Română trage un semnal de alarmă cu privire la înmulțirea spectaculoasă a tentativelor de fraudă prin telefon, cunoscute sub numele de „vishing”. Infractorii exploatează încrederea publicului în instituțiile financiare, folosind tehnici de manipulare psihologică pentru a accesa conturile bancare ale victimelor. Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a implementat o serie de măsuri menite să limiteze acest fenomen.
Spre deosebire de atacurile cibernetice clasice, care vizează vulnerabilități tehnice, fraudele de tip „vishing” se bazează pe ingineria socială. Autorii manipulează comportamentul uman pentru a determina victimele să furnizeze, voluntar, informații confidențiale sau să autorizeze operațiuni care le compromit securitatea financiară. Factorul uman devine astfel ținta principală, iar succesul fraudelor depinde de capacitatea infractorilor de a crea o aparență de realitate și urgență.
În majoritatea cazurilor, persoanele vizate sunt contactate telefonic de indivizi care pretind a fi angajați ai unor instituții financiare, bănci, departamente de securitate, companii de procesare a plăților sau chiar autorități publice. Convorbirile sunt purtate într-un mod profesionist, adesea în limba engleză, dar există și cazuri în limba română. Infractorii folosesc un limbaj specific domeniului financiar și creează impresia unei verificări de rutină sau a gestionării unui incident de securitate.
Pentru a câștiga credibilitate, escrocii susțin că au identificat tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte țări, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv sau atacuri cibernetice asupra contului victimei. În alte scenarii, afirmă că instituția financiară a blocat temporar anumite operațiuni și că este necesară confirmarea identității titularului pentru a evita pierderea fondurilor. Toate aceste tactici sunt concepute pentru a induce panică și a determina reacții instinctive, fără verificare.
Metoda „Caller ID Spoofing” în acțiune
Analiza modului de operare a scos la iveală utilizarea frecventă a tehnologiei de falsificare a identității apelantului (Caller ID Spoofing). Aceasta permite ca numărul afișat pe telefonul victimei să pară legitim, chiar asociat unei instituții financiare. Adesea sunt folosite numere de telefon din România sau alte state membre UE, pentru a reduce suspiciunea. În realitate, identitatea apelantului este mascată, iar convorbirile pot fi inițiate din orice colț al lumii prin servicii de telefonie prin internet (VoIP) sau platforme specializate.
Poliția avertizează că falsificarea identității apelantului a devenit un instrument principal al grupurilor infracționale, cauzând pierderi financiare semnificative la nivel internațional. Autorii acționează frecvent în echipe, unde un membru induce panica, în timp ce altul adoptă o atitudine calmă, prezentându-se drept specialist în securitate. Această alternanță între presiune și aparentă asistență menită să diminueze capacitatea victimei de a analiza critic informațiile și să crească nivelul de încredere acordat.
Scopul final este obținerea elementelor de securitate necesare accesării conturilor financiare. În funcție de scenariu, infractorii pot solicita coduri unice de autentificare (OTP) primite prin SMS, coduri de autentificare, parole, coduri PIN, date ale cardurilor bancare (inclusiv CVV/CVC) sau aprobarea notificărilor din aplicațiile bancare. De asemenea, pot convinge victima să instaleze aplicații de acces la distanță, obținând astfel controlul asupra dispozitivului și posibilitatea de a efectua operațiuni financiare în numele acesteia.
Sofisticarea metodelor de fraudă
Observăm o tendință de creștere a sofisticării metodelor de legitimare a apelurilor. Unele victime primesc anterior un mesaj text, pretins transmis de instituția financiară, informându-le că vor fi contactate de un reprezentant al serviciului de securitate. În alte cazuri, infractorii dețin deja date personale ale persoanei vizate, obținute din breșe de securitate sau surse publice. Comunicarea acestor date în timpul apelului consolidează aparența de legitimitate, determinând victima să creadă că discută cu un reprezentant autentic.
Poliția reamintește că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului. Reprezentanții legitimi nu cer instalarea unor aplicații de control la distanță și nici transferarea fondurilor în așa-zise „conturi sigure”, acestea fiind indicii clare ale unei tentative de fraudă.
Pentru a evita să cadă victime, polițiștii oferă recomandări esențiale: nu comunicați niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau alte date de autentificare. Nu transmiteți datele complete ale cardului bancar și codul CVV/CVC. Nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ați inițiat personal. Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane care vă contactează telefonic. Întrerupeți apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile. Verificați întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituția financiară prin canalele oficiale de comunicare. Activați notificările pentru tranzacții și mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare. Informați membrii familiei, în special persoanele vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă.
Sursa: Digi24
