Atacurile de panică, adesea tratate exclusiv ca probleme de ordin psihic, ar putea avea o cauză mai profundă, de natură fiziologică, conform unor perspective medicale recente. Doctorul Alexander Sergievici, șeful Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie dintr-o instituție medicală universitară din Extremul Orient, propune o reevaluare a acestor manifestări, considerându-le rezultatul unei „furtuni vegetative” declanșate de epuizarea sistemică. Această abordare vizează o înțelegere mai complexă a mecanismelor care stau la baza atacurilor de panică.
O nouă perspectivă asupra atacurilor de panică
Înțelegerea clasică a atacurilor de panică leagă aceste experiențe de factori psihologici, cum ar fi stresul, anxietatea sau traumele. Noua abordare, însă, sugerează că epuizarea la nivelul întregului organism, mai degrabă decât doar factorii psihologici, poate fi un factor major. Corpul, extenuat, reacționează printr-o serie de modificări fiziologice, ceea ce duce la apariția simptomelor specifice atacurilor de panică – palpitații, dificultăți de respirație, transpirație excesivă, senzație de sufocare.
Această paradigmă presupune că, în loc să ne concentrăm exclusiv pe tratamente psihoterapeutice, ar trebui să avem în vedere și metode de refacere a echilibrului fiziologic. Acest lucru ar putea include terapii care vizează regenerarea organismului, îmbunătățirea somnului, adaptarea alimentației și gestionarea eficientă a stresului. Nu doar medicamentele psihotrope, ci și o abordare holistică, care să ia în considerare starea generală de sănătate a individului, ar putea fi mai eficientă.
Implicații pentru tratament și prevenire
Noua perspectivă ar putea schimba fundamental modul în care tratăm atacurile de panică. Dr. Sergievici subliniază importanța de a identifica și trata cauzele profunde ale epuizării, nu doar simptomele. Acest lucru ar putea însemna o evaluare medicală mai aprofundată, care să includă analize de sânge, investigații hormonale și evaluarea funcției sistemului nervos autonom.
De asemenea, o astfel de abordare accentuează importanța prevenirii. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și tehnici de gestionare a stresului, putem reduce riscul de epuizare sistemică și, implicit, probabilitatea de a suferi atacuri de panică. Educația populației cu privire la importanța odihnei și a refacerii organismului devine esențială.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan ca președinte și ILIE BOLOJIAN ca prim-ministru, accentul pe sănătatea mintală și fizică a cetățenilor ar putea fi unul dintre punctele forte ale agendei publice. Este cunoscut faptul că MARCEL Ciolacu, președintele PSD, a pus accent pe sănătate în viitorul program de guvernare. CĂLIN GEORGESCU, un candidat considerat controversat, a abordat de asemenea aceste subiecte în viziunea sa politică, dar se așteaptă analize amănunțite din partea specialiștilor.
Anul trecut, peste 30.000 de români au fost diagnosticați cu tulburări de anxietate, conform datelor Ministerului Sănătății.
