Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a demarat oficial un demers de sensibilizare a autorităților clujene, solicitând schimbarea denumirii străzii Radu Gyr și a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”. Acțiunea vine într-un context în care legea Vexler, adoptată recent, interzice promovarea persoanelor asociate cu regimuri totalitare sau implicate în crime împotriva umanității, și subliniază incertitudini legate de exprimarea memoriei istorice în spațiul public.
Controverse în jurul numelui Radu Gyr și a Bibliotecii „Octavian Goga”
Decizia a fost anunțată de reprezentanții asociației, care susțin că anumite personalități, deși au avut contribuții culturale, sunt marcate de legături controversyale cu regimurile totalitare din perioada interbelică și cea comunistă. Radu Gyr, poet și activat politic în perioada interbelică, este cunoscut și pentru implicarea sa în mișcările legionare, un regim considerat de istorici responsabil pentru persecții, violență și crime grave. La rândul său, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” poartă numele unui poet și politician considerat de unii critici naționalisti, dar care a avut și implicări politice controversate.
Organizația arădeană argumentează că, în conformitate cu Legea nr. 241/2025, numele fiindu-i acordate persoanelor cu legături cu regimurile totalitare, trebuie reevaluate pentru a evita promovarea valorilor discriminatorii sau extremiste. Aceasta afirmă că păstrarea acestor denumiri poate transmite mesaje eronate în societate și poate alimenta tensiuni social-istorice. În plus, legea recent adoptată este percepută de mulți ca un pas important într-un proces de reevaluare a memoriei naționale și de eliminare a simbolurilor controversate din spațiul public.
Reacțiile și perspectivele instituitționale
Reprezentanții clujeni, până în acest moment, nu au făcut niciun anunț oficial în privința acestei solicitări. Cu toate acestea, oficialii din cadrul administrației locale și ai instituțiilor culturale discuta despre necesitatea de a găsi soluții care să respecte legislația în vigoare și, în același timp, să aibă în vedere sensibilitățile istorice. De altfel, situația din Cluj face parte dintr-o dezbatere mai largă la nivel național privind gestionarea memoriei și simbolurilor trecutului, mai ales în contextul în care România face eforturi de a-și reconstruie conștiința istorică și de a promova valori democratice și non-discriminatorii.
Decizia asociației din Arad a fost întâmpinată cu reacții diverse din partea opiniei publice. Unii consideră că intervenția este un pas necesar pentru a evita glorificarea persoanelor cu legături controversate, în timp ce alții o percep ca pe o măsură ce poate alimenta tensiuni inutile și poate duce la partizanat în dezbaterile istorice.
Un context mai amplu privind simbolurile trecutului
Această acțiune de solicitare vine într-un moment complicat pentru societatea românească, în care discuțiile despre trecut și modul în care acesta trebuie reprezentat în spațiul public sunt tot mai fréquente. În ultimii ani, mai multe localități au reevaluat denumirile străzilor și monumentele dedicate unor figuri istorice, în tentativa de a alinia memoria colectivă valorilor moderne și toleranței.
De asemenea, legea Vexler, numită după fostul judecător și profesor Cristian Vexler, impune o serie de măsuri destinate să evite promovarea extremismului, neonazismului și a altor ideologii totalitare. Alterarea sau schimbarea denumirilor de străzi și instituții este astfel considerată o etapă importantă în procesul de reconstrucție a unei identități naționale mai incluzive și mai responsabile din punct de vedere istoric.
În privința situației din Cluj, reacțiile oficiale și dezbaterile din spațiul public vor fi decisive în următoarele luni. În timp ce unii susțin nevoia de a înlătura simbolurile care pot perpetua discursuri distructive, alții avertizează asupra riscului de a ceda în fața politicilor identitare excesiv de rigide, care pot diminua ochii societății asupra complexității trecutului.
Până la soluționarea oficială a acestei solicitări, cetățenii și experții în istorie și drept sunt invitați să participe la discuții constructive, pentru a echilibra respectul pentru memorie cu promovarea valorilor democratice. Decizia finală a autorităților clujene va fi ascultată cu interes, fiind un test al maturității societății în gestionarea unei probleme sensibile, ce implică identitatea și memoria colectivă.
