Controverse în jurul extinderii metroului M2 în Berceni: investiție sau interes imobiliar?
Discuțiile privind extinderea magistralei M2 a metroului din Capitală spre comuna Berceni au devenit din ce în ce mai aprinse. Deși autoritățile locale par să fie interesați de această extindere, reprezentanții Asociației Pro Infrastructură pun accent pe necesitatea unei analize serioase a cererii reale de transport în zonă, și nu pe realizarea unor investiții care ar putea fi ineficiente sau chiar nocive.
Expertiza tehnică și interesul pentru transportul public în periferie
De la bun început, specialiștii din domeniu atrag atenția asupra faptului că extinderea metroului în Berceni nu ar fi justificată din punct de vedere al densității populației. În 2022, comuna avea mai puțin de 14.000 de locuitori, o cifră considerată insuficientă pentru a susține funcționarea eficientă a două stații de metrou supraterane. Ionuț Ciurea, reprezentant al asociației, explică: „Cartea zice că pentru accesibilitate nu trebuie să faci mai mult de 5-7 minute pe jos până la stație. Imaginați-vă că faci 10 minute până în stație, după mai stai acolo, în medie, 5 minute. Poți să aștepți și 8, poți să aștepți și 3 minute. Înseamnă 15 minute de când ieși din casă până intri în metrou. Nu mai bine lăsăm mașina în Park&Ride și ne urcăm de acolo în metrou?”.
El subliniază că, în opinia sa, soluțiile adecvate pentru această zonă ar fi mai degrabă extinderea rețelei de autobuze sau crearea unor pasaje supraterane interconectate, decât construirea unui metrou suprateran al cărui cost și impact ambiental ar fi disproporționate în raport cu cererea de transport.
Controverse legate de terenurile și interesele din spatele proiectului
Între timp, proiectul de extindere a magistralei M2, inițial cu trei stații, s-a redus, după analiza studiului de fezabilitate, la o singură stație suplimentară, situată în comuna Berceni. Primarul Daniel Băluță susține că documentația este în avans, iar licitația urma să fie lansată în august 2025, însă până acum nu s-au făcut pașii concreți.
Mai mult, primarul a declarat recent că “rezistența” din partea autorităților locale din Berceni se află la baza întârzierilor, iar această opoziție pare să fie influențată, după unele surse, de interese imobiliare. Potrivit acestora, proiectul de metrou de suprafață ar putea servi, în principal, anumitor grupări interlope și interese private, care urmăresc să dezvolte zone neautorizate sau fără infrastructură adecvată, profitând de pe urma lucrărilor de extindere.
Risc de izolarea zonei și costurile nejustificate
Un argument vehement împotriva extinderii este și faptul că stațiile vor fi supraterane, iar zona va fi trilaterată cu garduri, izolând astfel comunitățile locale. Vasile Diaconu explică: „Culoarul metroului va fi izolat cu garduri (identice cu cele albastre pe care le vedem la metrou Tudor Arghezi). Dar refacerea circulației ar presupune pasaje supraterane sau tuneluri subterane scumpe care nu sunt prevăzute în extinderea metroului”.
Această investiție, în condițiile în care numărul de locuitori din Berceni nu justifică prelungirea liniei, ridică semne de întrebare privind prioritatea proiectului. În plus, majoritatea locuitorilor din zonă preferă, pentru moment, soluții mai simple și mai eficiente precum autobuzele sau parcările de tip Park&Ride, ceea ce face ca extinderea metroului să fie, cel puțin pentru moment, o investiție excesivă și riscantă.
Perspective și provocări pentru viitor
Deși autoritățile își exprimă intenția de a continua procesul, opoziția locală și lipsa unei analize clare a cererii de transport în zonă pot duce la întârzieri și chiar la abandonul proiectului. În contextul unei capitale în plină dezvoltare, decizii informate și transparente sunt cruciale pentru a evita speculațiile imobiliare și a asigura o infrastructură sustenabilă, adaptată nevoilor reale ale comunităților.
De altfel, această dispută reflectă tensiunea între dorința de modernizare și investiții masive, și necesitatea unei abordări mai prudente, care să nu creeze probleme de mediu și sociale în zonele periferice ale orașului. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să găsească un echilibru între aceste interese și să implementeze un proiect care să servească într-adevăr nevoile locuitorilor, fără a favoriza interesele speciale sau speculațiile imobiliare.
