Asociația importatorilor de forță de muncă solicită modificări legislative pentru recrutarea de personal străin, având în vedere că procesul pentru obținerea vizei poate dura mai mult de un anea noastră”

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România atrage atenția asupra necesității urgente de a modifica legislația privind recrutarea și integrarea muncitorilor străini pe piața muncii. În prezent, sute de companii activează în acest domeniu, iar lipsa unor reguli clare poate duce la situații problematice, cu efecte negative atât pentru angajatori, cât și pentru muncitorii outsideri ai Uniunii Europene.

Organizația a propus autorităților un proiect legislativ nou, menită să protejeze în mod echilibrat drepturile angajatorilor și ale muncitorilor străini, precum și să aducă stabilitate și predictibilitate pe piața muncii.

„Piața recrutării de forță de muncă din străinătate a crescut semnificativ în ultimii opt ani, pentru a satisface nevoile tot mai mari ale economiei românești. În 2018, aproximativ 15.000 de muncitori străini erau solicitați anual; în 2019, numărul s-a dublat la 30.000, iar în 2021, a crescut la peste 50.000. Din 2022, contingentul a ajuns la 100.000 de persoane pe an. Această creștere arată că angajatorii din România se bazează tot mai mult pe muncitori din afara Uniunii Europene pentru a compensa deficitul de resurse locale. Cu toate acestea, procesarea vizelor și a documentelor de către instituțiile statului nu face față cererii, fiind aproape la limita capacității de 100.000 de dosare pe an”, a explicat vicepreședinta Patronatului, Corina Constantin.

Ea subliniază că timpii lungi de procesare a documentelor împiedică angajatorii să-și planifice activitatea pe termen scurt și mediu. În timp ce alte țări europene finalizează procedura pentru vize în maximum trei luni, în România, acest proces poate dura și peste un an, ceea ce descurajează muncitorii calificați să aleagă România ca destinație.

Mai mult, există riscul ca atât angajatorii, cât și muncitorii străini să fie victime ale unor agenții dubioase, care urmăresc câștiguri rapide și nu asigură servicii complete de integrare, generând prejudicii directe pentru ambii beneficiari.

„Întârzierile în procesarea dosarelor înseamnă pierderi financiare pentru bugetul de stat. Taxele și contribuțiile pe care le-ar putea colecta de la acești muncitori sunt amânate cu cel puțin șase luni pentru fiecare, iar până la integrarea efectivă în piața muncii, statul pierde sume importante din contribuții sociale, impozite și taxe salariale”, a menționat Constantin.

În condițiile actualei crize economice, care crește incertitudinea pentru afaceri, Patronatul consideră esențial ca legile privind imigrația să fie mai flexibile. De exemplu, muncitorii străini concediați nu ar trebui să fie nevoiti să plătească taxe pentru șomaj timp de șase luni până când pot fi angajați de altă firmă, astfel încât să poată fi utilizați rapid și transparent de către alți angajatori, pentru a sprijini economia.

De asemenea, Constantin subliniază importanța creării unui sistem de acreditare distinct pentru agențiile de recrutare a forței de muncă, similar cu cele existente pentru exportul de muncitori sau leasingul de personal. Un astfel de cadru legal clar ar trebui să impună licențierea agențiilor cu experiență în resurse umane, asistență socială și juridică, precum și obligativitatea de a gestiona întreg procesul, de la recrutare și sosire în țară, până la integrarea muncitorilor. În plus, trebuie puse în aplicare mecanisme de control pentru a preveni abuzurile.

Sursa articol