Asociația civică „Acum” cere înființarea Institutului Național dedicat lui Cardinalul Iuliu Hossu pentru cercetarea genocidului împotriva Bisericii Române Unite, Greco-Catoliceea noastră”

Grupul de inițiativă civică „Acum” face apel la autorități pentru înființarea unui institut național dedicat lui Iuliu Hossu, pentru cercetarea genocidului împotriva Bisericii Greco-Catolice din România.

Această asociație afirmă că, după 1989, statul român a recunoscut oficial existența Bisericii Greco-Catolică, dar nu i-a restabilit integral drepturile și patrimoniul.

De-a lungul anilor 1945-1964, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică (BRU) a fost supusă unui proces sistematic de distrugere, ordonat de regimul comunist instalat sub influența sovietică.

Printr-un decret din 1948, emis la ordinul lui Stalin și semnat de autoritățile comuniste, cultul greco-catolic a fost interzis, iar bunurile sale au fost confiscate și transferate Bisericii Ortodoxe Române. Clerul și credincioșii au fost forțați să renunțe la propria credință.

Istoricii notează gravitatea acestui episod: în 1948, BRU deținea peste 2.400 de biserici, 9 ordine religioase, numeroase licee, tipografii, azile, orfelinate și publica publica lunar aproximativ 250.000 de exemplare de materiale editoriale.

Peste 1.800.000 de credincioși au fost afectați direct de aceste măsuri. Mulți episcopi au fost arestați și încarcerați, unii decedând în detenție, printre care Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Vasile Aftenie, Ioan Suciu și Tit Liviu Chinezu, toți beatificați de Papa Francisc în 2019.

Între 1948 și 1964, aproape întregul cler greco-catolic a fost supus anchetelor, condamnărilor sau exterminării. Episcopul Iuliu Hossu, primul cardinal român, a rezistat în închisoare peste 22 de ani, refuzând să treacă la ortodoxie, iar celebra sa afirmație „Credința noastră este viața noastră” a devenit simbolul demnității poporului.

După 1989, deși statul român a recunoscut oficial existența Bisericii Greco-Catolice, drepturile sale patrimoniale și morale nu au fost pe deplin restabilite.

Restituirea proprietăților confiscate a întâmpinat dificultăți, iar numeroase lăcașuri de cult greco-catolice rămân în continuare în folosința altor confesiuni, în ciuda principiilor legale și jurisprudenței europene.

Cazuri vizibile precum Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare, Catedrala din Gherla sau mănăstirea de la Bixad evidențiază continuarea nedreptăților istorice și lipsa unei voințe ferme de a face dreptate, argumentează grupul „Acum” în apelul său pentru înființarea unui institut specializat în cercetarea istoriei tragicelor evenimente împotriva Bisericii Greco-Catolice din România.

Sursa articol