Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală românească, printre care nume cunoscute precum Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot și Loredana Groza, au semnat o scrisoare de protest împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care ar modifica Legea dreptului de autor. Aceștia avertizează că modificările ar putea afecta grav modul în care sunt colectate și plătite drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice.
Scrisoarea, adresată Guvernului și Ministerului Culturii, se concentrează în special asupra gestiunii colective extinse, un mecanism esențial prin care drepturile de autor sunt colectate centralizat. „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor, astfel încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, se menționează în documentul semnat de artiști.
### Impactul propunerilor legislative
Actualul sistem permite, de exemplu, ca restaurantele și barurile să încheie un singur contract cu o organizație de gestiune colectivă, care se ocupă apoi de distribuirea veniturilor către artiști. Artiștii susțin că, fără această gestiune, plata drepturilor de autor ar deveni „opțională” și extrem de greu de verificat. „Un utilizator ar putea declara că are contracte directe cu unul sau doi artiști pentru a evita plata colectivă”, afirmă protestatarii. Aceasta ar putea conduce la o evasivitate la scară largă, afectând astfel veniturile celor care creează muzică.
Modificarile legislative sunt justificare de Ministerul Culturii prin invocarea aplicării unor directive europene, însă artiștii argumentează că legea românească în vigoare permite deja gestionarea individuală a drepturilor. „Nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”, subliniază semnatarii scrisorii.
### Cerințele creatorilor de cultură
Artiștii nu contestă doar eliminarea gestiunii colective extinse, dar și intenția de a crea un nou organism comun de colectare a drepturilor de autor. Aceștia consideră că o asemenea structură, care ar fi finanțată din sumele care ar trebui să ajungă direct la creatori, ar genera costuri suplimentare. „Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, afirmă aceștia.
Dacă gestiunea colectivă extinsă ar fi ștearsă din regulile de colectare, artiștii ar fi obligați să-și caute singuri râvnitul sprijin financiar prin hoteluri, restaurante sau baruri. „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, se menționează în scrisoare.
### Reacția Ministerului Culturii
Ministrul Culturii, Andras Demeter, a reacționat anterior la protestele artiștilor, spunând că modificările propuse la Legea dreptului de autor sunt menite să ofere mai multă libertate creatorilor. El a subliniat că fiecare autor își poate gestiona propriile lucrări în moduri variate, inclusiv direct sau prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă.
Aceste declarații nu au reușit însă să calmizeze spiritele din rândul artiștilor, care continuă să ceară clarificări și o dezbatere amplă în cadrul acestui subiect. „Se impune o discuție reală despre protecția drepturilor de autor și despre rolul pe care îl joacă organismele de gestiune colectivă în acest proces”, spun aceștia.
În concluzie, nevoia de a stabili un cadru legislativ echitabil pentru toți creatorii de cultură devine din ce în ce mai presantă, iar reacțiile din industrie sugerează că reformele propuse trebuie să fie considerate cu maximă seriozitate. De o parte sau alta, viitorul drepturilor de autor în România se află într-o zonă de incertitudine, iar artiștii se pregătesc să continue lupta pentru protejarea intereselor lor.
