Serghei Șoigu, fostul ministru al apărării al Rusiei, a emis un avertisment cu privire la sprijinul european pentru dronele ucrainene, sugerând posibile „consecințe imprevizibile”. Declarația vine după o serie de incidente în care drone s-au prăbușit în Finlanda și statele baltice, în timpul unor atacuri ucrainene asupra unui port rusesc.
Acuzații reciproce și tensiuni crescute
Șoigu a afirmat, fără a prezenta dovezi concrete, că atacurile cu drone ucrainene asupra Rusiei au fost lansate tot mai frecvent prin intermediul statelor baltice și Finlandei. El a sugerat două posibile scenarii: fie sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt ineficiente, fie statele respective permit în mod deliberat utilizarea spațiului lor aerian. Conform fostului ministru, a doua variantă ar echivala cu complicitate la agresiunea împotriva Rusiei, invocând Articolul 51 din Carta ONU, referitor la dreptul statelor la autoapărare.
Reacția Ucrainei a venit prin vocea ministrului de externe, Andrii Sîbiha, care a contracarat, acuzând Rusia că ar fi redirecționat în mod deliberat drone către statele baltice și Finlanda. Acesta ar fi un demers al Moscovei de a escalada conflictul. Statele baltice au respins acuzațiile venite din partea Rusiei, denunțându-le drept false și negând că Ucraina ar fi folosit spațiul lor aerian pentru atacuri.
Avertismente și posibile confruntări
Relațiile dintre Rusia și statele europene au rămas tensionate, iar Moscova a recurs în mod repetat la mesaje de intimidare de la începutul războiului din Ucraina. În acest context, lideri europeni au tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea unei confruntări directe cu Rusia în următorii ani.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a atras atenția asupra riscului ca Rusia să ajungă într-o poziție de confruntare militară cu Europa până în 2027. Aceste declarații accentuează îngrijorările legate de escaladarea conflictului și de posibilele implicații regionale și globale.
