O descoperire uluitoare în sudul Irakului: situl Alexandriei pe Tigru
Arheologii care lucrează în sudul Irakului au identificat recent resturile unei mari metropole antice, Alexandria, situată pe malul Tigru. Această pungă de istorie a fost fondată în secolul IV î.Hr., în timpul campaniilor lui Alexandru Macedon. Ruinele se află la Jebel Khayyaber, aproape de actuala frontieră cu Iranul, într-o zonă care a fost greu accesibilă din cauza conflictelor din ultimele decenii.
Evaluările preliminare relevă un centru urban planificat, destinat să interconecteze traficul pe apă din Mesopotamia cu rutele maritime din Golful Persic, facilitând comerțul cu regiuni îndepărtate precum India și Asia Centrală. Descoperirile sugerează că Alexandria a fost o veritabilă poartă comercială, similară cu marele oraș Seleucia, și a fost un important nod de schimburi culturale și economice.
Istoria sub lupa cercetătorilor
Locația s-a bucurat de atenția cercetătorilor încă din anii ’60, când John Hansman, un cercetător britanic, a folosit fotografii aeriene pentru a indica un complex fortificat. Acest demers a fost, însă, întrerupt de conflictele regionale, care au transformat zona într-un peisaj militar. Abia în 2014, echipele de cercetare au avut din nou acces, fiind ghidate de oficialii locali, iar rezultatele au fost spectaculoase.
„Am fost uimiți de dimensiunile zidurilor orașului, care se întind pe mai mult de un kilometru, cu secțiuni ce depășesc opt metri înălțime”, a declarat Stuart Campbell, conducătorul echipei de cercetare. Această construcție monumentală sugerează o urbanizare avansată, caracteristică unor centre comerciale de talie mare.
Un oraș vibrant, dispărut în negura timpului
Sondajele la fața locului au scos la iveală fragmente de ceramică, cărămidă și resturi industriale, indicând activități economice intense. Atmosfera urbană din Alexandria reiese din organizarea stradală, cu cartiere rezidențiale împăturite lângă edificii religioase și din zone industriale apropiate de cursurile de apă. Fiecare descoperire pune în lumină complexitatea și sofisticarea acestui oraș, ducând la speculații privind stilul de viață al locuitorilor săi.
„Datele obținute prin tehnologie avansată, inclusiv fotografii aeriene și magnetometrie, au creat o imagine clară a unui oraș dispus pe un plan în grilă”, explică Robert Killick, specialist în arheologie. „Următorul nostru pas este să corelăm aceste date cu schimbările comerciale și de mediu.”
Declinul unei metropole
Declinul Alexandriei este legat de modificările ecologice ale regiunii. Schimbarea cursului râurilor din sudul Mesopotamiei a afectat grav accesibilitatea porturilor comerciale. Proiectele de cercetare sugerează că, începând cu secolul III d.Hr., Tigru a început să se deplaseze spre vest, iar orașul a pierdut legătura directă cu canalul principal, ceea ce a dus, treptat, la părăsirea sa de către locuitori.
„Ascensiunea și căderea acestui oraș reflectă nu doar evoluția istorică a Mesopotamiei, ci și interacțiunile comerciale pe care le-a avut cu diverse civilizații de-a lungul timpului. Studii similare ar putea ieși la iveală pentru alte orașe antice din zonă”, concluzionează Stuart Campbell.
Lucrarea desfășurată la Jebel Khayyaber va continua, cu scopul de a adânci cunoștințele despre perioada Hellenistică și Parthiană a regiunii, care la ora actuală beneficiază de o poveste în mare parte uitată. Refacerea acestui capitol din istoria străveche oferă nu doar o înțelegere mai profundă a diversității culturale a epocii, ci și o lecție valoroasă despre impactul mediului asupra vieții urbane.
