Conform Digi24: Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a reclamat fapte considerate de o „gravitate deosebită” în legătură cu dosarul penal ce vizează presupuse angajări fictive la DSU. Potrivit șefului DSU, verificări oficiale recente au confirmat că procurorul implicat și-ar fi atras în mod artificial competența în cauză, invocând o împrejurare de fapt „plăsmuită”. Această constatare ar demonta fundamentul pe care a fost construit întregul dosar și ar indica o exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu cerințele legale.
Acuzare de manipulare a competenței și a măsurilor investigative
Conform declarațiilor lui Raed Arafat, pe baza acestor „premise artificiale”, procurorul ar fi desfășurat urmărirea penală in rem timp de peste un an, fără ca persoanele vizate să fie informate și fără a le fi permis să-și exercite drepturile procesuale. Mai mult, aceleași susțineri ar fi fost utilizate pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu un grad înalt de intruziune, desfășurate pe o perioadă de aproape șase luni.
Escaladarea acțiunilor nu s-ar fi oprit aici. Procurorul ar fi solicitat și autorizarea unor percheziții domiciliare împotriva persoanelor cercetate. Instanța, la Curtea de Apel, ar fi constatat caracterul „vădit disproporționat” al acestor solicitări și le-ar fi respins. În loc să accepte controlul judiciar, procurorul ar fi dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale tuturor celor 13 persoane vizate, obținând astfel, pe o altă cale, ceea ce instanța refuzase anterior.
Impactul asupra resurselor statului și răspunderea procurorului
Raed Arafat subliniază că aceste împrejurări nu constituie simple erori de apreciere sau opțiuni procesuale discutabile, ci descriu un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea unor premise necesare dobândirii competenței, ascunderea urmăririi penale față de persoanele vizate, utilizarea unor susțineri nereale pentru justificarea măsurilor intruzive și încercarea de a ocoli controlul exercitat de instanță.
Un astfel de mod de acțiune ar angaja problema răspunderii procurorului și ar ridica întrebări fundamentale privind utilizarea resurselor judiciare ale statului. Resurse umane, logistice și financiare considerabile ar fi fost consumate pentru susținerea unui dosar construit pe premise false, în loc să fie direcționate către combaterea faptelor reale de criminalitate. Șeful DSU afirmă că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice. Atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea gravă a drepturilor fundamentale, răspunderea nu poate rămâne doar o chestiune teoretică, ci trebuie asumată conform legii.
În data de 27 martie, procurorii au efectuat percheziții la sediul DSU, într-un dosar vizând presupuse angajări fictive. Raed Arafat a declarat la acel moment că este o anchetă in rem și a infirmat categoric existența unor astfel de angajări în cadrul instituției, reiterând colaborarea cu anchetatorii. Ulterior, pe 21 aprilie, șeful DSU a fost audiat de secția militară a DNA într-un alt caz, privind achiziționarea unui elicopter în 2017, unde ar fi existat nereguli legate de plata TVA. Arafat a semnalat atunci că, în absența unor indicii reale și verificabile, extinderea investigațiilor cu privire la persoana sa și la activitatea sa profesională ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia și proporționalitatea acestora, acuzând o posibilă campanie de discreditare.
Sursa: Digi24
