România rămâne pe podiumul european al dificultăților legate de încălzirea locuințelor, iar diferențele între statele membre ale Uniunii Europene sunt aproape insesizabile doar la suprafață. În ciuda eforturilor recente de sprijin pentru sectorul energetic, situația rămâne dificilă pentru o proporție semnificativă a populației, fiind dovedită și de ultimele statistici oficiale care arată că aproape 10% dintre europeni nu reușesc să-și mențină locuințele suficient de calde în timpul iernilor.
România, printre cele mai afectate țări din UE în privința accesului la căldură
Potrivit datelor recente, în anul 2024, peste 17% din populația României nu a reușit să-și asigure un nivel de încălzire corespunzător locuinței. Aceasta poziție plasează țara noastră în topul statelor membre cu cele mai multe persoane expuse riscului de frig, într-un clasament dominat de aspecte legate de sărăcie energetică și infrastructură inadecvată. La nivel european, însă, procentul populației care nu poate menține o temperatură confortabilă a locuinței este de 9,2%, ceea ce indică o ameliorare față de anii precedenți, dar fără a fi suficient pentru a corecta disparitățile structurale existente.
Disparități semnificative în accesul la încălzire între statele membre
Diferențele dintre statele UE în ceea ce privește accesul la încălzire sunt considerabile. În timp ce în Finlanda, Suedia sau Danemarca, infrastructura modernizată și programele sociale extensive asigură o protecție robustă pentru cei vulnerabili, în multe alte țări, inclusiv România, situația este mai critică. Conform experților, aceste diferențe sunt cauzate atât de provizioanele diferite în domeniul sănătății publice, cât și de nivelul de sărăcie energetică, problemă ce afectează în mod special zonele rurale și comunitățile defavorizate.
Specialiștii din domeniu atrag atenția că, deși haosul iernilor recente și creșterea prețurilor la energie au plasat aceste probleme în prim-plan, soluțiile concrete rămân în așteptare. În ultimii ani, statele membre au adoptat diverse măsuri pentru reducerea pierderilor în domeniul energiei, precum și pentru sporirea eficienței energetic, însă impactul lor încă nu se resimte în mod vizibil la nivelul populației vulnerabile.
Contextul economic și politic influențează situația încălzirii locuințelor
Situația din România și restul cetăților europene trebuie analizată și în contextul actualului context economic fragil provocat de efectele economice ale pandemiei și ale războiului din Ucraina. Creșterea prețurilor la energie, facturilor la gaze și electricitate, combinată cu reducerea subvențiilor și dificultățile în accesarea fondurilor europene pentru investiții în infrastructură, amplifică problemele de temperatură în casele românilor.
„Situația rămâne critică pentru o parte considerabilă din populație, iar dacă nu se iau măsuri eficiente, riscă să se amplifice și mai mult în temperaturile extreme ale următoarelor ani,” avertizează experții în domeniul energetic și social. Pe termen scurt, investițiile în locuințe eficiente energetic și în programelor sociale de sprijin sunt considerate esențiale pentru reducerea disparităților și asigurarea unui nivel minim de confort pentru toți cetățenii.
Dezvoltarea unor proiecte menite să modernizeze infrastructura termică, alături de măsuri concrete pentru combaterea sărăciei energetice, ar putea schimba această realitate. Întrebarea care rămâne deschisă este cât de repede vor putea aceste inițiative să ajungă să influențeze efectiv condițiile de cazare ale celor mai vulnerabili și dacă politicile publice vor putea face diferența în închegarea unei societăți mai echitabile și mai bine protejate în fața capriciilor iernii.
