Cine protejează judecătorii? Răspunsul controversat al CSM legat de legea avertizorilor de integritate
Un răspuns recent al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) stârnește din nou dezbateri aprinse în mediul juridic și societatea civilă privind protecția judecătorilor care devin “avertizori de integritate”. În timp ce legislația în domeniu a fost concepută pentru a stimula transparența și combaterea corupției, se pare că anumite categorii din sistemul judiciar sunt excluse din această protecție.
Legea 361/2022 – un cadru legislativ pentru prevenirea corupției și protecția avertizorilor
Legea 361/2022, adoptată pentru a încuraja și proteja persoanele care sesizează nereguli în instituțiile publice, are ca scop principal reducerea fenomenului corupției și a comportamentelor imorale în sectorul public. Potrivit acesteia, avertizorii de integritate beneficiază de protecție împotriva represaliilor, sancționând orice acțiune de sancționare sau intimidare a celor care raportează nereguli.
Însă, în răspunsul transmis recent de CSM către alianța pentru protecția drepturilor omului, APADOR-CH, se evidențiază o nuanță problematică: instituția afirmă că legea 361/2022 „nu se aplică judecătorilor”. Această precizare ridică semne de întrebare în condițiile în care, teoretic, orice persoană implicată în administrarea justiției are obligația de a respecta principiile etice și de integritate.
Neclarități și provocări legislative – poziția CSM ridică întrebări despre echitate și transparență
Reprezentanții APADOR-CH au declarat că răspunsul primit “este problematic” și subliniază necesitatea unei modificări legislative pentru a extinde protecția și asupra judecătorilor. “Legea trebuie să fie clară și să asigure protecție tuturor celor care depun sesizări cu privire la nereguli, indiferent de funcția lor”, consideră avocatul Gheorghe Petrescu, reprezentant al organizației.
Această poziție contrastează cu pressa și interpretează excluderea judecătorilor din sfera de aplicare a legii drept o lacună gravă, mai ales în contextul în care nivelul de integritate și transparență în sistemul judiciar devine din ce în ce mai criticat. De altfel, în ultimii ani, mai multe cazuri de corupție și interes personal au zguduit încrederea publicului în justiție, subliniind necesitatea unui cadru legislativ clar și incluziv.
Context și implicații pentru sistemul judiciar și societate
Excluderea judecătorilor din protecția oferită de legea avertizorilor de integritate nu ar avea doar implicații legale, ci și simbolice. Sistemul judiciar este perceput ca un pilon al democrației, iar lipsa unor mecanisme solide de protecție poate încuraja o atitudine de reticență, frică sau pasivitate în rândul magistraților care descoperă acte de corupție sau abuz de putere.
Este de notorietate că, în alte țări, protecția avertizorilor este considerată o garanție fundamentală pentru funcționarea corectă a justiției și a administrației publice. În aceste contexte, judecătorii, ca parte integrantă a sistemului judiciar, trebuie să beneficieze de același nivel de protecție, astfel încât nimic să nu împiedice raportarea și sancționarea practicilor neetice sau ilegale în rândul colegilor lor.
Perspectiva judiciară și necesitatea unei reglementări clare
Reamintindu-ne de răspunsul CSM, rămâne întrebarea dacă actuala legislație va fi adaptată pentru a asigura o protecție reală și pentru judecători, în condițiile în care incertitudinea poate avea consecințe negative atât pentru integritatea sistemului judiciar, cât și pentru încrederea societății în justiție.
Deocamdată, discuțiile sunt în toi, iar organizațiile de drept și societatea civilă atrag atenția asupra riscurilor și a necesității urgente a ajustării cadrului legal. În condițiile în care corupția continuă să fie o problemă majoră pentru România, o legislație clară – care să includă și judecătorii – devine o condiție esențială pentru întărirea statului de drept și consolidarea unor instituții judiciare credibile.
În timp ce CSM a menținut poziția privind excluderea judecătorilor din legea avertizorilor de integritate, perspectivele pentru modificarea legislativă rămân deschise, fiind nevoie de o reacție rapidă și coordonată pentru a asigura o justiție transparentă, responsabilă și nepartinitoare.
