Conform Playtech.ro: Alertă sanitară: Copiii români, în fața unui viitor tot mai sumbru în lupta cu infecțiile bacteriene
Situația medicală a copiilor din România se apropie de un punct critic din cauza rezistenței tot mai pronunțate a bacteriilor la antibiotice. Această problemă, agravată de opțiunile limitate de tratament pentru cei mici, riscă să devină o criză majoră în următorul deceniu, avertizează specialiștii.
Implicații îngrijorătoare pentru sănătatea copiilor
Copiii reprezintă o categorie vulnerabilă în fața infecțiilor bacteriene, având la dispoziție mai puține opțiuni terapeutice comparativ cu adulții. Multe antibiotice nu dispun de formulări adaptate vârstei pediatrice, iar altele nu pot fi administrate din cauza potențialelor efecte adverse sau a lipsei studiilor specifice. În scenariile cele mai grave, atunci când bacteriile devin rezistente chiar și la medicamentele de ultimă instanță, medicii se pot trezi în situația de a nu mai avea la îndemână tratamente sigure și eficiente.
Rezistența antimicrobiană a avut un impact devastator la nivel global, fiind asociată cu aproximativ 840.000 de decese în rândul copiilor sub 5 ani în anul 2021. Această cifră include nu doar cazurile în care lipsa unui tratament eficient a fost cauza directă, ci și situațiile în care bacteriile rezistente au contribuit la agravarea bolilor. Un factor major care alimentează acest fenomen este utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor. Prescrierea acestora pentru afecțiuni virale, împotriva cărora nu au efect, duce la expunerea inutilă a bacteriilor la medicamente.
Proiecții alarmante până în 2035
Estimările cercetătorilor conturează un tablou îngrijorător, în special în ceea ce privește bacteriile Klebsiella și Acinetobacter baumannii. Aceste microorganisme pot declanșa infecții grave precum pneumonia, infecțiile urinare, septicemia și infecțiile sângelui, afectând preponderent pacienții spitalizați.
În anul 2022, aproximativ 15% dintre probele de Klebsiella analizate au prezentat rezistență la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată în tratamentul infecțiilor severe. Dacă tendințele actuale se mențin, acest procent ar putea ajunge la 35% până în anul 2035.
Situația este și mai dramatică în cazul bacteriei Acinetobacter baumannii. Rezistența la carbapeneme era deja de aproximativ 51% și ar putea crește alarmant până la 82% în următorii doisprezece ani. În ceea ce privește cefalosporinele de generația a treia și a patra, rezistența acestei bacterii ar putea ajunge la 83%.
Aceste proiecții nu reprezintă un destin inevitabil, ci o descriere a scenariilor posibile dacă tendințele observate între 2004 și 2022 continuă fără schimbări semnificative. Factorii relevanți includ strategiile de prescriere a antibioticelor, practicile de igienă spitalicească, ratele de vaccinare, calitatea diagnosticului și progresul în dezvoltarea de noi medicamente.
Utilizarea corectă, cheia luptei împotriva rezistenței
Experții subliniază că o cauză principală a creșterii rezistenței la antibiotice este utilizarea lor incorectă. Antibioticele tratează infecțiile bacteriene, nu cele virale, iar administrarea lor fără indicație medicală favorizează dezvoltarea rezistenței. Bacteriile expuse în mod repetat la aceste medicamente pot dezvolta mecanisme de apărare, supraviețuind și transmițând mai departe rezistența genelor către alte bacterii.
Până în 2035, autoritățile sanitare și medicii vor trebui să intensifice eforturile pentru a promova utilizarea responsabilă a antibioticelor și pentru a dezvolta noi strategii terapeutice, în special pentru protejarea sănătății copiilor.
Sursa: Playtech.ro
