După aproape două decenii de măsurători și analize, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) relevă, într-o analiză aprofundată, evoluția stratului de zăpadă și temperaturile înregistrate în luna ianuarie, pentru perioada 2010-2026. Rezultatele scot în evidență atât recorduri istorice de zăpadă, cât și tendințe nespodite ale temperaturilor, fiind un semnal clar pentru schimbările climatice din țara noastră.
Recorduri de precipitații în zona montană și provocările iernilor aspre
Cele mai spectaculoase creșteri ale grosimii stratului de zăpadă s-au înregistrat în zonele montane, unde unele dintre cele mai consistente ninsori au fost constatate în ultimii ani. Potrivit datelor, la munte, grosimea stratului de zăpadă a depășit cele mai înalte limite din ultimele decenii, ajungând în anumite zone chiar și la peste 2 metri. În 2014, de exemplu, s-a înregistrat un record de 2,50 metri înMunții Făgăraș, un semn clar că iernile devin mai extreme, cu zăpezi mai abundente și ierni mai lungi.
Aceste recorduri nu sunt doar un motiv de mândrie pentru pasionații de sporturi de iarnă, ci și un semn de alarmă pentru autorități. Ninsorile abundente adesea aduc cu ele riscuri majore: alunecări de teren, inundații când zăpada începe să se topească brusc sau probleme de infrastructură, cum ar fi drumurile blocate sau problemele din zonele de turism. Pe fondul acestor variații, autoritățile au început să adapteze planurile de intervenție și să ia măsuri pentru gestionarea situatiilor de urgență în zonele montane.
Temperaturi în creștere și efectele asupra mediului și comunităților
Pe de altă parte, analiza ANM scoate în evidență și o tendință de creștere a temperaturilor minime și maxime din luna ianuarie, chiar dacă fluctuațiile rămân semnificative de la un an la altul. În general, temperaturile medii au crescut cu câțiva grade Celsius față de perioada 2010-2015, însă cu variații semnificative în fiecare sezon rece.
Astfel, chiar dacă zona montană se bucură de ninsori consistente, în zonele de câmpie și submontane, temperaturile au devenit mai ridicate, reducând perioada de acoperire cu zăpadă și accelerează procesul de topire a stratului de gheață. În București, de exemplu, iernile au devenit mai blânde, cu astfel de variații de temperatură mai frecvente, ceea ce afectează echilibrul ecologic și resursele de apă din regiune.
„Creșterea temperaturilor minime și a grosimii stratului de zăpadă în zonele montane indică o schimbare semnificativă a climatului”, explică meteorologii. Această dualitate între creșterea ninsorilor și temperaturilor ridicate complică și mai mult modul în care administrațiile locale trebuie să se pregătească pentru sezonul rece, fiind nevoie de planuri adaptate pentru diverși scenarii.
Perspectiva schimbărilor climatice și responsabilitatea autorităților
Este clar că ritmul schimbărilor climatice din ultima perioadă influențează intense modelul meteo al României. Analiștii avertizează că aceste tendințe, dacă se confirmă și în următorii ani, ar putea avea consecințe pe termen lung, atât asupra mediului, cât și asupra economiei naționale și a calității vieții.
De la gestionarea neinhibată a resurselor de apă, la pregătirea infrastructurii pentru fenomenele meteo extreme, toate acestea devin priorități strategice. În timp ce unele regiuni beneficiază de ninsori abundente, altele se confruntă cu perioade mai calde și precipitații mai reduse, ceea ce amplifică diferențele regionale și solicită o abordare adaptată.
În încheiere, specialiștii atrag atenția asupra necesității unei monitorizări continue și a unei politici coerente în fața acestor variații climaterice. La orizont, se profilează o iarnă cu provocări imprevizibile, iar eforturile de adaptare vor fi cruciale pentru a minimiza impactul acestor fenomene asupra societății și mediului. Cu toate aceste modificări, România trebuie să se pregătească pentru un sezon rece mai dinamic ca oricând, în plină eră a schimbărilor climatice globale.
