Amenințări violente împotriva Emiliei Șercan, după acuzațiile de plagiat adresate ministrului Justiției
Emilia Șercan, jurnalista care a expus luni acuzații serioase de plagiat referitoare la teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a devenit ținta unor amenințări violente pe rețelele de socializare. Aceste atacuri au fost transmise în urma publicării unui articol pe platforma Pressone, în care Șercan detaliază că lucrarea lui Marinescu conține, conform analizei sale, 140 de pagini de conținut copiat din alte surse.
„Cred că mesajele pe care le-am primit ieri – o mică parte din ele – vorbesc mai mult decât aș putea să spun eu”, a scris Șercan pe Facebook, alături de capturi ale amenințărilor primite. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la libertatea presei și la siguranța jurnaliștilor în contextul expunerii unor subiecte cu implicații politice sensibile.
Reacția academică și comunității jurnalistice
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității din București a reacționat rapid la amenințările adresate Emiliei Șercan. Instituția a emis un comunicat în care și-a exprimat susținerea față de jurnalistă, cerând actorilor politici și cetățenilor să se abțină de la instigarea la ură și agresiune. „Tentativele de discreditare a jurnaliștilor sunt incompatibile cu valorile statului de drept”, subliniază FJSC.
Mesajul clar al instituției accentuează că presiunile și atacurile la adresa jurnaliștilor, mai ales în contextul publicării informațiilor de interes public, subminează fundamentele unei societăți democratice. „Siguranța jurnaliștilor trebuie să fie o prioritate absolută pentru instituțiile publice”, se mai arată în comunicat.
Radu Marinescu: Victimă a defăimării?
Pe de altă parte, Radu Marinescu respinge acuzațiile și susține că este victima unei campanii de defăimare, care a coincis cu declanșarea selecției șefilor de Parchete. Într-un interviu acordat pentru Știrile TVR, el a precizat că a respectat standardele de etică şi de calitate științifică la momentul în care a susținut teza, acum 17 ani, și că toate comisiile implicate au validat lucrarea sa.
Marinescu a afirmat că „am respectat standardele în conformitate cu legislația de la acel moment” și a sfidat criticile printr-o apărare vehementă. La rândul său, PSD i-a oferit susținere totală, ceea ce a generat dezbateri suplimentare în rândul opiniei publice.
Atacurile asupra Emiliei Șercan, în ciuda susținerii oficiale precum cea din partea FJSC, pun în lumină o realitate îngrijorătoare în ceea ce privește modul în care jurnaliștii pot deveni ținte pentru campanii de intimidare. Această situație subliniază astfel tensiunile dintre cercetarea jurnalistică și reacțiile acuzate în rândul politicienilor.
O luptă mai largă pentru dreptul la informare
Dincolo de cazul specific al Emiliei Șercan, incidentul evidențiază o tendință generalizată de intimidare a presei în România, mai ales în perioada recentă. Dezechilibrele de putere adesea stimulează atacuri la adresa jurnaliștilor care se aventurează pe terenuri controversate.
FJSC, prin comunicatul său, subliniază că plagiatul poate fi combatut exclusiv prin argumente științifice și legale și nu prin atacuri personale. Această reafirmare a valorilor democratice și a libertății presei devine esențială în fața unei societăți în care polarizarea și agresiunea sunt tot mai frecvente.
Emilia Șercan își continuă activitatea, menținându-și angajamentul față de transparență și corectitudine în jurnalism, conștientă de riscurile inerente ale meseriei sale. Cazul ei a stârnit alarme asupra provocărilor cu care se confruntă jurnaliștii astăzi, dar și asupra importanței protecției acestora în exercitarea funcției lor.
