Calitatea aerului din București și județul Ilfov rămâne un motiv de îngrijorare în 2025. Potrivit ultimului raport al Gărzii Naționale de Mediu, particulele fine PM2.5 și PM10 continuă să depășească limitele legale, o realitate resimțită zilnic de locuitorii acestor zone. Concentrațiile ridicate ale acestor poluanți sunt generate de un amalgam de factori, în primul rând traficul rutier intens, activitățile industriale și șantierele care funcționează fără respectarea normelor de protecție a mediului.
Poluarea de pe șantiere și stațiile de betoane, o problemă majoră în zonele periferice
Zonele din Ilfov, în special cele periferice și localitățile din apropierea Capitaliei, suferă cel mai mult din cauza prafului provenit din construcții și stații de betoane. Datele monitorizării arată că aceste surse de poluare contribuie în mod semnificativ la creșterea nivelurilor periculoase ale particulelor fine, depășind frecvent valorile acceptate de autorități. Se pare că măsurile aplicate pentru controlul acestor surse sunt ineficiente, iar pătrunderea prafului în zonele locuite afectează sănătatea locuitorilor, mai ales pe timp de iarnă, când condițiile atmosferice favorizează menținerea poluanților la sol.
Din păcate, șantierele de construcție, unde praful și particulele rezultate din activitatea de turnare a betonului se ridică peste limitele legale, rămân adevărate obstacole în efortul de purificare a aerului. În plus, șoferii nu spală roțile autovehiculelor care ies din incinte, ceea ce contribuie la ridicarea prafului fin pe arterele principale, accentuând riscul pentru sănătate. Depozitările necontrolate de materiale de construcții și drumurile neasfaltate din Ilfov amplifică această situație, transformând aerul într-un amestec toxic în perioadele reci ale anului, când condițiile meteorologice vorbesc clar despre gravitatea problemei.
Sancțiuni și controale: un efort aparent insuficient
În ciuda numărului de controale – 234 în 2025 – și a sancțiunilor aplicate, sumele de amendă, în valoare totală de peste 2,3 milioane de lei, sunt insuficiente pentru a descuraja abaterile. În practică, aceste sancțiuni nu sunt mereu eficiente, având în vedere că practicile indezirabile continuă după plecarea echipelor de control. Doi apartamente achiziționate în complexuri rezidențiale moderne pot fi cumpărate cu suma amenzilor aplicate pentru toate aceste încălcări, reflectând complexitatea și amploarea problemei.
De asemenea, activitățile industriale și consumul de combustibili pentru încălzirea locuințelor mențin un nivel ridicat al emisiilor poluante. Traseele traficului și drumurile neasfaltate din ilfov contribuie, de asemenea, la scurgerea de praf și gaze toxice, afectând calitatea vieții și sănătatea populației.
Arderea ilegală a deșeurilor, o practică în creștere în zona Ilfov-Giurgiu
Cel mai alarmant fenomen al anului îl reprezintă arderea ilegală a deșeurilor, o problemă în plină expansiune în județele din jurul Capitalei. Pentru contracararea acestei practici, autoritățile au implementat tehnologii moderne, precum drone și camere portabile, achiziționate prin PNRR, pentru monitorizare aeriană.
În noiembrie, au avut loc acțiuni de amploare în zonele Sintești și Bolintin, cunoscute pentru volumul uriaș de deșeuri arse ilegal. Peste 120 de reprezentanți ai Gărzii de Mediu, poliției și jandarmeriei s-au mobilizat pentru aceste controale, confiscând 200 de tone de deșeuri și aplicând amenzi de peste 700.000 de lei. În ciuda acestor măsuri, acestea dezvăluie doar o parte din fenomen, întrucât industria ilegală de gestionare a deșeurilor continuă să aibă un impact nociv asupra aerului, apă și sol.
Poluarea apelor și lipsa de transparență
În domeniul protecției resurselor de apă, raportul indică verificări ale aproape 1.000 de unități și 17 societăți de vidanjare, însă semnele de poluare difuză rămân în mare parte necontrolate. Problema majoră o reprezintă evacuările ilegale de ape uzate în sol sau în apele subterane, o practică răspândită în suburbii unde dezvoltarea imobiliară haotică a făcut ca gestionarea deșeurilor menajere și a apelor uzate să fie ineficientă și necontrolată.
Un caz emblematic rămâne zona Otopeni, unde de ani de zile, autoritățile și operatorii locali deversează ape uzate netratate, iar primarul din zonă a fost trimis în judecată pentru infracțiuni legate de gestionarea fondurilor pentru infrastructura de epurare. Raportul nu înaintează însă date clare despre impactul acestor practici asupra calității apelor, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la gradul de transparență în gestionarea acestei crize ecologice.
În timp ce bilanțul oficial rămâne unul aparent limitat – cu amenzi și confiscări – realitatea poluării în județele din jurul capitalei devine tot mai dificil de controlat. În condițiile în care mediul și sănătatea publică sunt puse din ce în ce mai mult în pericol, rămâne de văzut dacă măsurile actuale vor fi suficient de ferme pentru a schimba cursul unei crize lente, dar tot mai acută. Perspectivele pe termen lung indică nevoie de intervenții complexe, uninominale și sprijin constant din partea autorităților pentru a asigura un aer mai curat și o apă mai sănătoasă pentru generațiile viitoare.
