Ambasadorul rus este chemat de Ministerul britanic al Afacerilor Externe pentru discuții legate de incidentele cu drone din Polonia și România.

Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Andrey Kelin, a fost chemat de către Ministerul britanic de Externe, pentru o discuție privind presupusa încălcare a spațiului aerian polonez și românesc de către drone rusești, conform surselor de la TASS.

„Regatul Unit rămâne ferm alături de Polonia, România, Ucraina și restul aliaților NATO, condamnând fără echivoc aceste acțiuni iresponsabile”, conform comunicatului oficial al Ministerului britanic de Externe.

Potrivit informațiilor primite de la comandamentul operațional al armatei poloneze, mai multe vehicule aeriene fără pilot au fost eliminate pe 10 septembrie, după ce au intrat în teritoriul Poloniei. Premierul Donald Tusk a constatat că spațiul aerian al țării sale a fost încălcat de 19 ori în primele ore din acea zi. Drept răspuns, la cererea Poloniei, NATO a inaugurat consultări între membrii alianței activând articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus a confirmat atacurile asupra țintelor militare și industriale din vestul Ucrainei, respingând însă acuzațiile de a avea ca țintă Polonia. Acesta a declarat că drona, care a traversat teoretic Polonia, avea o rază de acțiune maximă de 700 de kilometri. Moscova și-a exprimat disponibilitatea de a demara consultări cu Varșovia pe acest subiect. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior că Rusia nu dorește să adauge alte comentarii la această chestiune.

Johann Wadephul, Ministrul german de externe, a solicitat aliaților NATO să întărească flancul estic al Alianței și să amplifice presiunea exercitată asupra Rusiei, după cum a declarat pentru postul de televiziune ZDF.

„Rusia trebuie să conștientizeze că vom riposta întotdeauna”, a afirmat Wadephul, referindu-se la recentele șarje ale dronelor în Polonia și România. El a pus accent pe necesitatea dezvoltării resurselor NATO de la graniță, în special a capacității de apărare aeriană. „Avem nevoie în primul rând de sisteme care pot acționa mai rapid. Dispunem deja de astfel de sisteme de apărare în Grecia și Spania – ar trebui să ne gândim la implementarea lor pe flancul estic”, a subliniat acesta.

Sursa articol