Amânare de doi ani pentru decizia privind pensiile magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat, miercuri, 18 octombrie, Curții Constituționale (CCR) să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a clarifica legalitatea modificărilor propuse de Guvernul Bolojan referitoare la pensiile magistraților. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a avertizat că, dacă CCR decide să înainteze cererea ÎCCJ, procesul ar putea întârzia cu aproximativ doi ani.
Zegrean a explicat că, în urma sesizării CJUE, dosarul ar rămâne suspendat până la primirea unui răspuns oficial de la Bruxelles. „Dacă curtea acceptă cererea, practic, întreaga procedură se blochează pentru o perioadă de timp semnificativă”, a spus acesta într-o intervenție telefonică.
A cincea amânare a CCR pentru legea pensiilor
Ședința de ieri a CCR nu a adus nicio decizie concretă asupra solicitării ÎCCJ; judecătorii au decis să ofere un nou termen de examinare pentru 18 februarie. Aceasta este a cincea amânare în procesul de evaluare a legii care prevede atât micșorarea pensiilor magistraților, cât și creșterea vârstei de pensionare.
Augustin Zegrean a subliniat că există precedente în Uniunea Europeană în care instanțe interne au apelat la CJUE și au câștigat. El a amintit de cazul Poloniei, unde judecătorii au protestat împotriva unei reforme ce le-ar fi redus drepturile, obținând un răspuns favorabil din partea CJUE. „Răspunsul CJUE a fost clar: judecătorii au dreptul să își planifice cariera și nu pot fi obligați să se pensioneze prematur”, a adăugat Zegrean.
Cererea lui Lia Savonea și implicațiile legale
Înainte de ședința de ieri, Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a depus o nouă solicitare către CCR, menționând importanța clarificării legislației în concordanță cu dreptul Uniunii Europene. „Utilizarea mecanismului sesizării CJUE este esențială pentru o aplicare uniformă a dreptului european și pentru cooperarea eficientă între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, a subliniat Savonea în argumentarea cererii sale.
Această situație complicată reflectă tensiunile dintre autoritățile judiciare și guvern, în contextul în care modificările legislative vizează un sector deja supus unor critici în urma scandalurilor de corupție și abuzuri de putere. În plus, incertitudinea care învăluie această reformă generează o tensiune suplimentară în sistemul judiciar românesc, afectând nu doar magistrații, ci și încrederea publicului în justiție.
Deși CCR a realizat că aceste modificări sunt de maximă importanță, judecătorii se află acum într-un impas în care deciziile întârziate pot crea prejudicii pe termen lung sistemului judiciar. Reacțiile din cadrul instanțelor și al societății civile rămân de urmărit, având în vedere că modificările legislative propuse de Guvern sunt privite cu neîncredere de mulți din jurul sistemului judiciar.
Este evident că tensiunile dintre autoritățile legislative și cele judiciare vor continua să marcheze dezbaterile din România, iar implicațiile acestui demers ar putea avea consecințe profunde asupra sistemului judiciar în anii viitori.
