Curtea de Apel Bucureşti a amânat, luni, pentru 16 ianuarie, ora 9:00, pronunţarea în cazul contestaţiei formulate împotriva numirii judecătorilor Curţii Constituţionale Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, și asta în contextul în care, la o oră distanţă, Curtea Constituţională este aşteptată să se pronunţe cu privire la modificările legislare ce vizează pensiile magistraţilor.
Contestaţia, iniţiată de avocata Silvia Uscov, aduce în prim-plan o situaţie delicată, dată fiind legătura strânsă dintre cele două cazuri. În urma unei întâlniri anterioare, preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, declarase că nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru a discuta despre legea pensiilor, în condiţiile în care patru judecători nu s-au prezentat.
### Confuzie la vârful sistemului judiciar
Desfăşurarea acestor evenimente a stârnit întrebări legate de coordonarea între instanţele superioare. La un termen anterior, pe 28 decembrie 2025, judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au părăsit sala în timpul pauzei şi nu s-au mai întors. Această acţiune a dus la amânarea discuţiilor privind pensiile magistraţilor, iar acum, una dintre problemele aplicate de instanţa de apel capătă o dimensiune mai amplă.
Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR, a comentat situaţia afirmând că judecătorii Curţii de Apel ar fi putut alege o altă dată pentru pronunţare. “Puteau să dea în altă zi, nu cred că nu ştiau că la ora 10.00 este o şedinţă la CCR. Le convine, probabil, şi vor avea un bun motiv să nu judece nici acum cei de la Curtea Constituţională”, a declarat Zegrean. Declaraţia sa sugerează o posibilă complicitate informală între cele două instanţe.
### Impactul asupra procesului legislativ
Într-o zi deja complicată, contestaţia lui Uscov împotriva celor doi judecători constituţionali ar putea afecta nu doar imaginea acestora, ci şi procesul legislativ legat de pensiile magistraţilor. Legea, care a fost împinsă în atenţia publică de mai multe luni, a generat controverse în rândul profesionalismului judiciar. Criticii susţin că modificările ar putea afecta independenţa judecătorilor.
Din perspectiva lui Zegrean, este plauzibil ca judecătorii contestaţi, Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, să ajungă tardiv la CCR. “Teoretic, nu-i nicio problemă, pentru că la ora 9.00 merg la Curtea de Apel, acolo nu durează mult. Apoi, dacă trebuie, îi aşteaptă la Curtea Constituţională, că nu e nicio tragedie”, a explicat acesta.
### Încercări de clarificare
Promisiunile de transparenţă şi eficienţă ale sistemului judiciar din România sunt puse sub un semn de întrebare în acest context. Situaţia actuală a stârnit reacţii din partea mai multor voci din mediul juristic, care cer o mai bună organizare pentru a evita astfel de suprapuneri care afectează funcţionarea instanţelor. Nici al doilea termen, programat la CCR în aceeaşi zi, nu pare să fie o izbăvire de faptele anterioare.
“Nu se va ajunge aşa departe”, consideră Zegrean, prin referire la o decizie ostilă a Curţii de Apel împotriva celor doi judecători. Rămâne de văzut cum va influenţa judecătoria acestor cazuri comportamentul viitorului instanţelor superioare şi cât de mult va afecta spectrul legislaţiei magistraţilor în România.
Pe măsură ce se apropie data de 16 ianuarie, atenţia întregii naţiuni se îndreaptă către aceste instanţe, unde justiţia română va fi pusă la încercare nu doar în faţa legii, ci şi în faţa opiniei publice.
