Conform Economistul.ro: Ulei de măsline adulterat și miere cu probleme de autenticitate, semnalate în raportul UE privind fraudele alimentare
Uleiul de măsline și mierea se află în centrul mai multor suspiciuni de fraudă agroalimentară transfrontalieră, conform raportului Comisiei Europene pentru luna iulie. Autoritățile au identificat ulei extravirgin Kalamata adulterat cu ulei de floarea-soarelui, produse Kalamata comercializate online ca fiind contrafăcute și trei cazuri de miere suspectată de nereguli privind conținutul de zahăr sau prezența enzimelor străine.
Controverse privind compoziția și denumirea protejată a uleiului de măsline
Raportul evidențiază două tipuri principale de fraude legate de uleiul de măsline: modificarea compoziției și utilizarea incorectă a identității comerciale sau geografice. Un caz notificant, semnalat de Germania, vizează un ulei extravirgin Kalamata, declarat ca având origine Grecia, dar care a fost adulterat cu ulei de floarea-soarelui.
Un alt incident menționat implică un ulei de măsline provenind din Liban, care conținea un alt tip de ulei vegetal, al cărui tip și proporție nu au fost specificate în raport. Adulterarea cu alte uleiuri vegetale poate distorsiona compoziția și valoarea reală a produsului, inducând în eroare consumatorul cu privire la caracteristicile și calitatea achiziționate.
Pe lângă adulterarea compoziției, raportul indică și falsificarea produselor prin utilizarea necorespunzătoare a denumirilor protejate. Trei uleiuri de măsline, comercializate online sub denumirea de extravirgin Kalamata, au fost identificate ca fiind contrafăcute. Acestea au avut originea declarată în Bulgaria, Franța și România, cazurile fiind semnalate tot de Germania.
Denumirea Kalamata este legată de o origine geografică specifică și de un set de condiții de producție. Utilizarea acestei denumiri pentru produse care nu respectă aceste standarde poate induce consumatorul în eroare cu privire la proveniența, calitatea sau caracteristicile produsului. Raportul nu a specificat mărcile comerciale sau cantitățile afectate, nici dacă produsele au fost retrase complet de pe piață.
Suspiciuni de fraudă și în cazul mierii
În ceea ce privește mierea, raportul semnalează trei cazuri de neconformități, incluse în categoria adulterării prin diluare. Primul caz vizează miere cu origine Turcia, la care s-au constatat probleme legate de conținutul de zahăr, notificarea fiind transmisă de Germania.
Al doilea incident privește miere din Belgia, în care au fost detectate enzime (amilaze) străine, asociate cu microorganisme precum Aspergillus oryzae și Bacillus amyloliquefaciens. Acest caz a fost raportat de Republica Cehă.
Al treilea caz de miere raportat implică un amestec provenit din Argentina, Mexic, Cuba și Spania, semnalat de Suedia pentru nereguli privind conținutul de zahăr. Raportul nu detaliază valoarea exactă a zahărului în aceste cazuri sau mecanismul prin care compoziția ar fi fost modificată.
Verificarea autenticității mierii implică analiza profilului zaharurilor, a enzimelor și a altor caracteristici specifice produsului. Prezența enzimelor străine sau un profil al zaharurilor atipic poate declanșa investigații suplimentare pentru a determina dacă produsul a fost modificat sau dacă informațiile oferite consumatorului sunt corecte.
Este important de menționat că raportul Comisiei Europene reunește suspiciuni de fraudă, nu verdicte definitive. Aceste informații au rolul de a orienta controalele și de a identifica sectoare sau produse vulnerabile la fraude agroalimentare. Atât uleiul de măsline, cât și mierea sunt produse pentru care autenticitatea este esențială pentru preț și pentru încrederea consumatorilor, motiv pentru care neconcordanțele dintre compoziția reală și cea declarată sunt analizate atent în sistemul european.
Sursa: Economistul.ro
