Conform Mediafax: Eliza Rogalski, fondatoarea agenției Rogalski Damaschin, avertizează că, deși inteligența artificială (AI) poate scurta semnificativ timpul necesar pentru o analiză amănunțită în situații de criză, decizia finală și responsabilitatea revin întotdeauna oamenilor. Viteza cu care informația se propagă în mediul online, amplificată adesea de algoritmi, pune presiune pe companii, care trebuie să reacționeze rapid, dar corect, pentru a-și proteja reputația.
AI, un instrument de susținere în crize
În era digitală, o acuzație, un videoclip sau o informație falsă pot deveni virale în doar câteva minute, forțând organizațiile să acționeze prompt. Eliza Rogalski subliniază că AI-ul nu ia decizii în locul oamenilor, ci îi ajută să ajungă la o decizie bine fundamentată într-un interval de timp mult mai scurt. „Nu fac parte din grupul «Apocalipsa AI» care predică în aceste zile dispariția omului din lanțul de creare a valorii economice”, afirmă Rogalski, sugerând o colaborare simbiotică între experții umani și capacitățile AI.
Potrivit specialistului, multe crize reputaționale sunt amplificate exagerat, nu neapărat rezultatul unor greșeli de business fundamentale. Astfel, reacția adecvată, și nu lipsa acesteia, devine crucială. Totuși, companiile cad frecvent în capcana reacțiilor excesive sau, dimpotrivă, a inactivității, adesea din cauza lipsei unei infrastructuri solide de management al crizei, care să includă proceduri testate și personal pregătit.
Ce poate și ce nu poate face AI în managementul crizelor
Inteligența artificială excelează în procesarea rapidă a unor volume mari de date și în generarea de scenarii. Cu toate acestea, AI-ul nu poate „observa” o criză în locul oamenilor. Rolul său este de a facilita înțelegerea situației. „Crisis Desk AI este un instrument de susținere a deciziilor umane, nu de înlocuire a oamenilor”, explică Rogalski. Acest agent AI, dezvoltat de Rogalski Damaschin, oferă un cadru inițial de analiză, identifică riscuri și propune direcții preliminare de acțiune, eliberând timp prețios pentru ca echipa umană să se concentreze pe implementare și comunicare.
Problema devine mai complexă în contextul conținutului generat de AI și al videoclipurilor false, care pot circula rapid. Eliza Rogalski consideră că instituțiile publice trebuie să își îmbunătățească transparența, deoarece dezinformarea prosperă în lipsa acesteia, exemplificând cu modul în care autoritățile au gestionat comunicarea post-atac cibernetic asupra bazelor de date ale cadastrului, ceea ce a contribuit la apariția unor teorii conspiraționiste.
Reguli esențiale pentru managementul crizelor
În situația în care identitatea unui CEO este folosită abuziv, primul pas nu este o reacție pripită, ci convocarea celulei de criză și utilizarea unui instrument AI pentru o analiză inițială. Ulterior, răspunsul se structurează în acțiuni imediate, pe termen mediu și lung.
Eliza Rogalski enumeră trei greșeli fundamentale pe care companiile nu trebuie să le facă în timpul unei crize:
1. Să nu presupună că știu totul despre incident, informațiile necesitând verificare din cel puțin două surse.
2. Să nu răspundă dacă organizația nu este subiectul real al crizei.
3. Să nu ignore situația atunci când este direct vizată.
Managementul crizei este comparat cu pilotarea unui avion pe furtună, unde deciziile trebuie luate pe baza unor informații cât mai recente, deoarece datele se schimbă permanent.
În viitor, companiile ar putea folosi sisteme AI nu doar la apariția unei crize, ci și preventiv, însă decizia finală va aparține întotdeauna omului. Chiar și cu progresele AI, încrederea rămâne un element de neînlocuit. Eliza Rogalski, fondatoarea Rogalski Damaschin, subliniază că reputația este construită prin relații umane, iar viteza de reacție, facilitată de tehnologie, trebuie să protejeze capitalul de încredere deja acumulat. Rogalski Damaschin, agenție cu aproape 20 de ani de experiență, a fost inclusă în 2025 de PRovoke Media în topul celor mai bune 100 de agenții de Corporate PR din lume.
Sursa: Mediafax
