Conform Mediafax: Investițiile masive în inteligența artificială, inițial concentrate în Statele Unite, încep să devină un motor de creștere economică la nivel global. Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a subliniat că fenomenul se extinde pe măsură ce alte țări își dezvoltă infrastructura necesară, de la centre de date la capacități energetice. Această tendință susține economiile integrate în lanțurile globale de aprovizionare pentru tehnologia AI, contrabalansând parțial șocurile energetice.
Economia mondială, prinsă într-un „război de tracțiune”
FMI descrie economia mondială ca fiind prinsă între două forțe majore: pe de o parte, impactul șocului energetic provocat de conflictul cu Iranul, iar pe de altă parte, investițiile substanțiale în inteligența artificială. În ciuda acestor provocări, economia globală a demonstrat o reziliență mai mare decât se anticipase.
Estimările FMI indică o creștere economică mondială de 3% în 2026 și 3,4% în 2027, cererea legată de tehnologie și AI fiind un factor determinant, în special pentru economiile conectate la lanțurile de producție din sectorul tehnologic. Georgieva a afirmat că economia globală a traversat șocul energetic al războiului cu Iranul mai bine decât era de temut, grație reducerii cererii de energie, utilizării rezervelor strategice, creșterii producției din afara regiunii Golfului și extinderii surselor regenerabile.
Situația fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, unde traficul s-a redus drastic din cauza conflictului, subliniază amploare șocului energetic inițial. Ulterior, acordurile semnate au dus la o revenire a traficului, cu estimări privind o revenire la nivelurile anterioare conflictului până la sfârșitul anului.
Avertismentul FMI: iarna se apropie, iar stocurile se diminuează
Pe fondul apropierii sezonului rece în emisfera nordică, Kristalina Georgieva trage un semnal de alarmă cu privire la diminuarea stocurilor de petrol și gaze utilizate pentru amortizarea șocului energetic. O creștere bruscă a prețurilor ar putea reaprinde inflația, forțând băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile.
Acest scenariu ar putea genera costuri mai mari pentru credite, atât pentru populație, cât și pentru companii și state, punând o frână suplimentară creșterii economice. FMI avertiza deja că procesul global de dezinflație s-a oprit.
Un semn al rezistenței economiei mondiale, în ciuda previziunilor, se observă și în Europa. Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creștere a PIB-ului de 0,3% în trimestrul al doilea din 2026, peste estimarea inițială, grație datelor mai bune privind exporturile și vânzările din comerț. Această evoluție este importantă pentru întreaga Uniune Europeană, după o perioadă dificilă pentru industria germană.
Implicații pentru România: inflație și finanțare
Pentru România, avertismentul FMI privind riscul reaprinderii inflației pe fondul volatilității prețurilor energiei are implicații semnificative. Comisia Europeană estima o creștere economică modestă pentru România în 2026 și o inflație armonizată de aproximativ 7%.
Creșterea prețurilor energiei, amplificată de conflictul din Orientul Mijlociu, a încetinit deja procesul de reducere a inflației. O nouă explozie a prețurilor la petrol și gaze ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor interne și ar putea întârzia relaxarea condițiilor de finanțare, afectând o economie deja fragilă și un stat cu necesități importante de împrumut. Astfel, avantajul stimulului economic global oferit de inteligența artificială se confruntă cu provocarea imprevizibilă a pieței energetice.
Sursa: Mediafax
