Avocatul unei femei condamnate în primă instanță într-un dosar DNA, la Tribunalul București, acuză că hotărârea de condamnare a fost redactată, parțial, cu ajutorul inteligenței artificiale. Curtea de Apel București, unde se judecă apelul, a solicitat Tribunalului București să ofere detalii despre modul în care a fost redactată hotărârea.
Judecătorul, acuzat de utilizarea AI în motivarea sentinței
Un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a vizat cinci persoane, inclusiv o funcționară a Primăriei Sectorului 1 și un polițist, a fost finalizat în primă instanță la Tribunalul București. Sentințele pronunțate au variat între doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare și cinci ani de închisoare cu executare. Dosarul vizează o schemă infracțională de tranzacționare ilegală de locuințe.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2018-2019, trei dintre inculpați sunt acuzați că au constituit un grup infracțional. Acesta identifica locuințe nerevendicate sau proprietăți ale Primăriei București, apoi le tranzacționa folosind documente false. În schemă a fost implicată și o funcționară de la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1. După identificarea proprietăților, gruparea falsifica acte precum contracte de închiriere sau vânzare-cumpărare. Unul dintre acuzați a primit cinci ani de închisoare cu executare. Polițistul, acuzat de luare de mită, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare. Funcționara a primit doi ani și opt luni cu suspendare.
Argumentele avocatului și reacția procurorului
Alexandru Morărescu, avocatul uneia dintre inculpate, a menționat la Curtea de Apel București, pe 6 aprilie 2026, că a observat o „prelucrare a declarațiilor prin program de inteligență artificială”. Acesta susține că anumite cuvinte din declarații au fost modificate în hotărâre. Morărescu a dat exemplu unui cuvânt, care în declarații sugera ideea de „manipulativ”, dar în hotărâre a fost înlocuit cu o formă modificată.
Avocatul a subliniat existența unor programe de inteligență artificială care pot modifica cuvinte. Scopul ar fi de a face textul mai ușor de înțeles sau mai puțin agresiv din punct de vedere moral. Procurorul de ședință a replicat că modificările pot fi rezultatul unor autocorectări, similare celor de pe telefoane. Acesta a menționat că astfel de situații pot apărea în redactarea diferitelor acte.
Posibile implicații și reacția CSM
Curtea de Apel București a admis cererea avocatului și a solicitat Tribunalului București să precizeze dacă a utilizat un program de inteligență artificială. Contactat de presă, avocatul Alexandru Morărescu a afirmat că utilizarea inteligenței artificiale în justiție nu este o noutate pentru el. Acesta a adăugat că un cetățean i-a prezentat un program de inteligență artificială capabil să analizeze un număr mare de înscrisuri dintr-un dosar penal.
Avocatul a menționat că, dacă ipoteza sa este confirmată, prima consecință va fi nulitatea absolută a hotărârii și rejudecarea cazului. Publicația a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ofere detalii despre eventualele programe de inteligență artificială utilizate de judecători. De asemenea, a cerut informații despre orice decizie sau recomandare a CSM privind utilizarea instrumentelor de inteligență artificială de către magistrați.
