Autoritățile românechestrate de Guvern au declanșat o anchetă amplă la nivelul Consiliului Local al Sectorului 1 din București, vizând modul în care sunt conduse două dintre cele mai importante societăți aflate în subordinea administrației locale. La începutul acestui an, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a demarat controluri în contextul unor suspiciuni legate de numirile politice și de prelungirea fără justificare a mandatelor interimarilor.
Verificările au fost declanșate în baza unui ordin emis de conducerea AMEPIP, urmând să analizeze dacă procedurile de selecție a conducerii acestor companii publice au fost respectate, precum și motivul pentru care unele posturi intermediare au fost ocupate pe perioade nejustificate. Într-un comunicat intern, instituția indică explicit că se va investiga „cauzele pentru care procedurile de selecție nu au fost finalizate în termenele legale” și dacă aceste situații se încadrează în prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și alte hotărâri normative recente emise în acest domeniu.
Societăți sub lupă: CET Grivița și CIDS
Centrul controalelor se concentrează în principal pe CET Grivița și Compania de Investiții și Dezvoltare Sector 1 S.A. (CIDS), două entități deținute de Primăria Sectorului 1. În cazul CET Grivița, numirea actualului consiliu de administrație provizoriu a fost făcută pe criterii politice, fără o selecție transparentă, până în luna februarie a acestui an. Președintele provizoriu, Ioan Victor Dogaru, a fost desemnat de consiliul local din partea Partidului Social Democrat, având un salariu brut de aproape 9.700 de lei lunar și activând și în alte poziții politice în sectorul public.
La CIDS, situația este similar. Societatea, înființată în 2018 cu scopul declarat de a susține dezvoltarea urbană durabilă, s-a dovedit până acum a fi mai mult un exemplu de management problematic. În cei aproape șase ani de existență, compania nu a reușit să implementeze proiecte concrete de amploare, sau măcar să încheie investiții semnificative. În ultimii ani, de exemplu, nu s-au făcut investiții majore, ci doar restructurări și redefiniri strategice, în timp ce directorul general beneficiează de un salariu net de circa 2.500 de euro pe lună, într-un context de rezultate slabe.
Este de remarcat și faptul că membrii consiliului de administrație ai acestei societăți au fost desemnați în mare parte pe criterii politice, inclusiv un fost vicepreședinte PNL Central, Mihai Voicu, și un reprezentant al PMP. Membrii sunt angajați și în alte funcții publice, iar mandatul lor se întinde până în 2026, sugerând o legătură clară între numirile politice și cariera în sectorul public.
Cine răspunde pentru managementul defectuos?
Controlul AMEPIP vine ca reacție la o serie de semnale de alarmă primite din diverse surse legate de modul în care aceste companii sunt conduse – prima fiind lipsa de rezultate concrete, dar și faptul că numirile s-au făcut în mod continuu, fără respectarea strictă a procedurilor legale de selecție. În plus, existența unor salarii mari pentru funcții de conducere, în condițiile în care rezultatele activităților sunt sporadic vizibile sau inexistente, ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate resursele publice.
De altfel, aceste controale încep într-un context mai larg de luptă anticorupție și de reformare a administrației publice, mai ales în zona societăților comerciale controlate de autoritățile locale. În caz de constatări negative, AMEPIP poate impune sancțiuni și măsuri corective, menite să asigure transparența și responsabilitatea în administrarea fondurilor publice.
Declanșarea acestor verificări a fost întâmpinată cu interes de către specialiști și jurnalisti, dar și cu scepticism de către cei care susțin că astfel de acțiuni sunt frecvent folosite ca instrument pentru justificarea unor schimbări politice sau pentru consolidarea influenței în sectorul public local. În timp ce controlul este în plină desfășurare, sectorul public din Sectorul 1 rămâne în continuare sub lupa transparenței și responsabilității.
Dezvoltările din ultimele săptămâni ar putea marca începutul unei perioade mai stricte de monitorizare a modului în care sunt adminstrate companiile publice din București, cu posibile efecte și în alte sectoare de activitate. În această situație, rămâne de văzut dacă anchetele vor conduce la schimbări concrete, eliminarea numirilor politice și restructurarea unor structuri administrative, sau dacă vor rămâne la stadiul de semnale și controale periodice, fără urmare tangible.
