Conform Stiripesurse.ro: Afirmațiile motivaționale repetate în fața oglinzii, precum cele promovate intens pe rețelele de socializare, nu sunt o soluție magică pentru creșterea stimei de sine și pot, în anumite cazuri, să agraveze sentimentele de depresie și frustrare. Psihologii atrag atenția că succesul acestor practici depinde de o abordare mult mai nuanțată decât simpla repetiție a unor sloganuri.
Capcana autoafirmării superficiale
Ritualul matinal al rostirii unor fraze precum „Sunt puternic” sau „Merit să fiu iubit” a devenit popular pe internet, fiind prezentat ca o metodă rapidă de îmbunătățire a stimei de sine. Cu toate acestea, cercetările psihologice indică faptul că autoafirmarea eficientă presupune un exercițiu de reflecție profundă asupra valorilor personale, nu simpla repetiție mecanică.
În studiile de specialitate, participanții sunt încurajați să reflecteze asupra aspectelor importante din viața lor, cum ar fi relațiile cu familia, creativitatea, principiile morale sau dezvoltarea personală. Acest proces ajută la o mai bună gestionare a eșecurilor sau a amenințărilor, permițând individului să își mențină o perspectivă largă asupra propriei valori, care nu este definită exclusiv de un anumit rezultat. Meta-analizele au demonstrat efecte pozitive, dar moderate, asupra stării de bine și a receptivității la mesaje legate de sănătate, însă eficacitatea variază considerabil de la o persoană la alta.
Riscurile gândirii pozitive nerealiste
Gândirea pozitivă fără o bază reală poate deveni periculoasă. Un studiu publicat în revista Psychological Science a arătat că repetarea unor afirmații extrem de pozitive a avut un efect negativ asupra persoanelor cu o stimă de sine scăzută, făcându-le să se simtă chiar mai prost. Explicația rezidă în discrepanța dureroasă dintre afirmația rostită și convingerile profunde existente.
Când o persoană care se simte lipsită de valoare își repetă constant „sunt o persoană minunată”, creierul poate genera automat contraargumente bazate pe amintiri și experiențe negative. Astfel, afirmația devine o reamintire a distanței dintre realitatea trăită și idealul dorit, amplificând sentimentele de neajutorare.
Abordări validate științific: realism și planuri de acțiune
În loc de superlative nerealiste, psihologii recomandă formulări intermediare care acceptă dificultatea momentului. Propoziții precum „Învăț să mă tratez cu mai multă blândețe” sau „Nu mă simt puternic acum, dar pot cere ajutor” sunt mai ușor de integrat de către psihic. Acestea orientează atenția și pot opri tendința de autocritică.
O altă tehnică eficientă, susținută de cercetări solide, este „intenția de implementare” sau planul „Dacă–Atunci”. Aceasta presupune cuplarea unei intenții cu un plan acțional concret, de forma „Dacă apare situația X, atunci voi face Y”. De exemplu, „Dacă este ora 9:00, voi lucra zece minute la proiect” este mult mai eficient decât simplul slogan „Sunt productiv”. Acest tip de planificare elimină ambiguitatea și facilitează trecerea de la intenție la comportament.
Afirmațiile pozitive singure nu pot vindeca afecțiuni psihice precum depresia sau anxietatea și nu înlocuiesc tratamentul medical sau psihoterapia. De asemenea, nu există dovezi că acestea pot atrage succesul material sau personal prin „magie”. Neuroplasticitatea creierului se modifică prin învățare și experiențe, nu prin simpla repetiție verbală.
Sursa: Stiripesurse.ro
