Guvernul României, inclusiv membrii săi, știa încă din 2023 care sunt implicațiile contractului cu compania farmaceutică Pfizer, conform unor documente consultate. Deși responsabilitatea a fost pasată, aparent, către Ministerul de Finanțe sau către prim-ministru, o decizie importantă ar fi trebuit luată de Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Alexandru Rafila. Astfel arată documentele și un răspuns dat de fostul premier Nicolae Ciucă.
Din documentele consultate, reiese că membrii Guvernului cunoșteau implicațiile legale și financiare ale contractului privind vaccinurile anti-COVID-19 cu Pfizer. Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a avut de ales între două variante, detaliate în continuare. De asemenea, fostul ministru i-a solicitat fostului premier Nicolae Ciucă, dar și Ministerului de Finanțe, condus pe atunci de Marcel Boloș, să-i indice decizia pe care ar trebui să o ia.
Decizia, conform răspunsului Ministerului de Finanțe din 2023, era exclusiv în responsabilitatea Ministerului Sănătății. Alexandru Rafila și Nicolae Ciucă au fost contactați pentru a oferi un punct de vedere. Rafila nu a răspuns solicitărilor, în timp ce fostul premier a menționat că Ministerul Sănătății este instituția abilitată să discute pe acest subiect.
Cele două scenarii și cine era responsabil
Obiectul procesului pierdut de România cu Pfizer derivă dintr-un contract semnat în 2021, în timpul mandatului Ioanei Mihăilă, dar are legătură și cu perioada lui Alexandru Rafila. În 2021, România s-a angajat să cumpere 39 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 de la Pfizer. Ministerul de Finanțe a subliniat încă de atunci că numărul de doze propuse depășește necesarul populației. Achiziția de vaccinuri COVID-19 face obiectul unui dosar deschis de Direcția Națională Anticorupție de mai bine de cinci ani.
În 2023, când pandemia se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care viza reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării până în 2026. Statele membre au avut timp să decidă dacă acceptă condițiile Amendamentului 5, anunțat public pe 25 mai 2023.
Un răspuns din 20 septembrie 2023 al Ministerului de Finanțe către Ministerul Sănătății sublinia că decizia era exclusiv a Ministerului Sănătății. Documentul detalia costurile celor două variante: acceptarea sau neacceptarea Amendamentului 5.
Acceptarea Amendamentului 5 ar fi costat România 216,343 milioane de euro, în timp ce neacceptarea, 375,122 milioane de euro, plus cheltuielile de judecată.
Rafila și pasarea responsabilității
În mai 2023, când ar fi trebuit luată decizia, ministrul Alexandru Rafila i-a cerut premierului Nicolae Ciucă să decidă. O informare a Ministerului Sănătății din 9 mai 2023, către Cancelaria prim-ministrului, includea două scenarii. Pe 19 mai 2023, Rafila a trimis o altă informare, invocând lipsa unui răspuns și solicitând o decizie urgentă.
Pe 25 mai 2023, Rafila a transmis o nouă informare, menționând că, în lipsa unei decizii, România nu a putut transmite Comisiei Europene opțiunea. Astfel, Comisia Europeană a considerat că România nu este de acord cu noile prevederi contractuale. În consecință, au rămas aplicabile prevederile inițiale ale contractului, inclusiv obligația de cumpărare și plată a întregii cantități de vaccinuri pentru 2023.
România, pe lângă faptul că nu a acceptat Amendamentul 5, nu a plătit nici întreaga cantitate de vaccinuri anti-COVID-19 de la Pfizer, fiind dată în judecată în 2024. Compania farmaceutică a menționat că refuzul României de a accepta amendamentul a împiedicat reducerea numărului de doze și amânarea livrării. Pfizer a cerut României să participe la o mediere, dar Executivul „nu a răspuns niciodată”.
Pe 1 aprilie, România a pierdut procesul cu Pfizer în primă instanță. În prezent, actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că va încerca să negocieze cu reprezentanții companiei farmaceutice modalitatea de achitare a sumei de 600 de milioane de euro.
