Aeroportul Otopeni, sufocat de un aflux record de 16 milioane de pasageri, funcționează ca o veritabilă mină de AUR, generând profituri substanțiale pentru Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Datele recente, aferente anului 2024, indică un profit net de aproape 120 de milioane de euro, la o cifră de afaceri de 270 de milioane de euro. Aceste cifre vin să consolideze poziția aeroportului ca un ecosistem financiar închis, dar liniștea sa a fost recent tulburată de discuțiile privind listarea la Bursa de Valori București (BVB).
Teama de transparență și votul împotriva listării
Ideea listării la bursă a stârnit îngrijorare în cadrul consiliilor de administrație și a rețelelor politice care influențează companiile de stat. O eventuală listare ar impune audituri riguroase și transparență totală, obligând administrațiile să treacă la o conducere bazată pe performanță, eliminând criteriile bazate pe carnete de partid. În cazul CNAB, conducerea a reacționat prin votul împotriva listării și prin demararea unor contramăsuri.
Pentru a simula competența, oficialii au anunțat modernizări și investiții. Una dintre cele mai recente, considerată amuzantă de specialiștii în transporturi, este realizarea unui tunel pe sub DN1. Această zonă este deja intens urbanizată și urmează să primească o magistrală de metrou. Proiectul, care implică exproprieri, a costat deja 648.000 de lei, sumă destinată unui studiu de fezabilitate. În paralel, transparența a fost redusă prin modificări la secțiunea Adunării Generale a Acționarilor de pe site-ul oficial, unde hotărârile din 2025 au fost eliminate, afișând doar documentele recente din 2026.
„Scutul” juridic al opozabilității
Documentele din 2026 dezvăluie o strategie de supraviețuire a actualului management. Spre exemplu, pe ordinea de zi a ședinței din 11 mai 2026, un punct important se referă la mandatul directorului general de a îndeplini formalitățile pentru înregistrarea și asigurarea „opozabilității” hotărârilor. Această abordare, regăsită în toate hotărârile din 2026, reprezintă o strategie juridică de a face deciziile de partid și interesele de grup inatacabile.
Prin această metodă, deciziile, după ce sunt votate, devin incontestabile, rezistând oricăror eventuale încercări de revizuire. Un exemplu ilustrativ ar fi o achiziție cu dedicație, de exemplu un contract de consultanță de 1.000.000 de euro. Odată ce decizia devine opozabilă, adică înregistrată la ONRC și publicată în Monitorul Oficial, actul rezultat este protejat și de controale ulterioare, inclusiv de Curtea de Conturi.
Indicatori de performanță adaptați
Veniturile conducerii sunt legate de Indicatori Cheie de Performanță (ICP). Conform Hotărârii AGA nr. 2 din 26 ianuarie 2026, se observă un nivel de „exigență” destul de lax. „Rata cheltuielilor de capital” are o țintă minimă de doar 1,31%, ceea ce înseamnă că nu este obligatoriu ca compania să investească masiv în dezvoltare pentru ca șefii să-și primească veniturile.
Un alt indicator specificat în anexa hotărârii este „creșterea numărului de pasageri” cu 5%. Având în vedere că Aeroportul Otopeni a procesat în 2024 aproape 16 milioane de pasageri, cu 32% peste capacitatea de proiectare, acest obiectiv este practic atins automat. Această metodă asigură protecția oamenilor cheie care sunt rotiți prin consilii de administrație, precum actualul director general Bogdan Mândrescu, aproape absolvent al Facultății de Teologie de la Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Mecanismul de apărare a contractelor cu dedicație se bazează pe termenul de „decădere”. După publicarea oficială a deciziilor, începe un termen pentru eventuale contestații. Odată expirat, o decizie, cum ar fi un contract de 648.000 de lei, devine inatacabilă. Fondul Proprietatea, cu cei 20% reprezentativitate, este mai degrabă un observator, în timp ce Ministerul Transporturilor, prin cei 80%, deține controlul. În plus, prioritatea nu este construirea unui nou terminal până în 2031, deși lucrările ar fi trebuit începute din 1999.
