Traficul aerian de pe aeroporturile din București a atins un nivel record în 2025, cu peste 17,7 milioane de pasageri tranzitați cele două aeroporturi ale Capitalei, Henri Coandă și Băneasa. Această creștere semnificativă reafirmă poziția Bucureștiului ca un nod important pe harta ruteleor aeriene din Europa de Est. În ciuda oboselii sale operaționale, infrastructura aeroportuară se adaptează pentru a face față unei cereri în continuă creștere, într-un context economic și turistic în plină dezvoltare.
## Creștere exponențială a numărului de pasageri și depășirea capacității aeroportului Otopeni
Anul trecut a fost marcat nu doar de un record istoric de pasageri, ci și de probleme legate de depășirea limitei de capacitate a Aeroportului Henri Coandă. Peste 15,9 milioane de persoane au tranzitat aeroportul, reprezentând o creștere de 32% față de capacitatea de proiectare de 12 milioane. Este pentru al patrulea an consecutiv când traficul depășește cu mult limitele inițiale, ceea ce a dus la suprasolicitarea infrastructurii, în ciuda faptului că terminalele existente s-au modernizat constant.
În condițiile în care aproape 8 milioane de pasageri s-au îmbarcat și aproape același număr de debarcat, numeroasele zboruri au înghesuit spațiile și facilitățile aeroportului, îngrijorarea privind gestionarea eficientă a fluxurilor fiind tot mai acută. Astfel, în timp ce cifrele arată o creștere sănătoasă, ele aduc cu sine și provocări legate de infrastructură, fiind nevoie de investiții semnificative pentru a gestiona eficient ciclul de vieță al aeroportului.
## Reușite în atragerea de noi companii și investiții majore în infrastructură
Rezultatele spectaculoase ale anului 2025 se datorează, într-o proporție considerabilă, unei abordări manageriale reînnoite, orientate spre diversificarea și extinderea serviciilor. Bogdan Mîndrescu, directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București, a subliniat că “rezultatele pe care le-am obținut în anul 2025 sunt efectele directe ale noii abordări manageriale, orientate către atragerea de noi companii aeriene, extinderea numărului de rute operate de la Bucureşti, creşterea frecvenţelor de operare pe rutele existente și, nu în ultimul rând, către optimizarea calității și siguranței infrastructurii aeroportuare”.
Pe lângă creșterea traficului, anul trecut a fost intens dedicat investițiilor în infrastructura aeroportuară. A fost lansată licitația pentru modernizarea Pistei 1, dar și pentru dezvoltarea unui nou terminal cu o capacitate de până la 30 de milioane de pasageri anual. Modernizarea terminalelor existente pentru îmbunătățirea spațiilor de frontieră, ventilației și sistemelor electrice a fost, de asemenea, prioritară, alături de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportului Băneasa și construirea unei centrale fotovoltaice.
Pe măsură ce aeroporturile își extind capacitățile, planurile vizând următorii ani indică o continuare a acestei tendințe pozitive. În ciuda acestor progrese, provocările rămân legate de asigurarea unei infrastructuri eficiente și sigure, pentru a susține creșterea și a evita supra-aglomerarea. Cu toate acestea, ultimele investiții și planuri de dezvoltare sugerează că Bucureștiul are toate premisele pentru a rămâne o destinație importantă pentru zborurile internaționale și pentru a-și întări poziția de centru aeronautic regional.
Pe fondul regresului din anii pandemiei, care a evidențiat vulnerabilitatea sistemelor, eforturile de modernizare și extindere sunt preferate pentru a asigura sustenabilitatea în următoarea decadă. Perspectivele pentru 2026 și anii următori indică o continuare a trendului de creștere, cu investiții strategice menite să consolideze infrastructura și să răspundă exigențelor unui trafic în epocă digitală și globalizată. În tot acest context, Bucureștiul se pregătește să facă față cu succes noilor responsabilități și oportunități.
