Inteligența artificială pătrunde tot mai adânc în viața cotidiană a românilor, iar ritmul adoptării acestei tehnologii reflectă o schimbare profundă în comportamentul digital al populației. În numai un an, utilizatorii care integrează AI în activitățile de zi cu zi au crescut semnificativ, confirmând faptul că aceste instrumente nu mai sunt percepute ca simple noutăți experimentale, ci ca componente esențiale în luarea deciziilor concrete.
Adoptarea AI: de la experimentare la integrare operațională
Astfel, inteligența artificială a devenit un partener de nădejde pentru un număr tot mai mare de români. În mediul urban, percepția asupra AI s-a transformat rapid; tinerii adulți și profesioniștii pun acum accent pe utilitatea practică, recunoscând că aceste tehnologii pot facilita atât căutarea informațiilor, cât și organizarea și gestionarea sarcinilor cotidiene. Crește utilizarea AI la locul de muncă, dar și în planificarea activităților personale, ceea ce indică o mutare de la utilizarea exploratorie spre un sistem de instrumente operaționale, integrate aproape organic în fluxurile de lucru și viață.
Cu toate acestea, prezența crescândă nu a dus la o creștere exponențială a încrederii necritice. Dimpotrivă, datele arată o clară tendință de scădere a nivelului de încredere în informațiile automate, semn că utilizatorii devin mai conștienți de riscuri și mai atenți în filtrarea și verificarea datelor primite de la aceste sisteme. Ai este percepută ca un instrument indispensabil, însă utilizatorii din România devin tot mai critici și mai selectivi în modul în care o utilizează.
Platforme și mod de interacțiune: preferințe și percepții
În ceea ce privește ecosistemul platformelor AI, dominația este clară pentru ChatGPT, folosit intens în rândul tinerilor profesioniști și al celor cu venituri peste medie. Alte soluții precum Gemini sau Microsoft Copilot ocupă poziții secundare, fiind mai des folosite de anumite segmente socio-economice, în funcție de vârstă și nevoi specifice. Preferința pentru comunicarea prin text rămâne dominantă, în timp ce interacțiunea vocală, deși în creștere, este încă minoritară. Aceasta sugerează că AI este perceput mai degrabă ca un instrument de lucru și analiză, decât ca un agent conversațional de uz zilnic, precum asistenții vocali de genul Siri sau Alexa.
Impactul asupra deciziilor de consum: de la informație la influență directă
Unul dintre cele mai vizibile efecte ale adopției AI în România este schimbarea comportamentului de consum. Majoritatea utilizatorilor recurg la aceste instrumente pentru a compara oferte, prețuri sau pentru a sintetiza opinii și recenzii, influențându-le decisiv alegerile de cumpărare. În special tinerii activi și cei cu venituri medii sau peste medie utilizează din ce în ce mai mult recomandările personalizate generate automat, semn că AI a depășit faza de simplă sursă de informație și a devenit un actor activ în procesul decizional economic. Această evoluție indică o transformare în paradigma de consum, unde interacțiunea cu tehnologia devine nu doar utilitară, ci și influențată de recomandări și analize automate, integrate în fluxurile de cumpărături.
O maturizare digitală: între încredere și prudență
Rezultatele arată o dublă dinamică: pe de o parte, o adopție accelerată a AI, pe de altă parte, o prudență sporită în acceptarea informațiilor generate automat. Această combinație indică o etapă de maturizare a digitalizării, în care utilizatorii nu mai percep AI ca pe o autoritate absolută, ci ca pe un instrument util, de nimic mai mult, dar nici mai puțin. În acest context, inteligența artificială devine parte integrantă a ecosistemului de decizie, fiind filtrată și evaluată critic, în paralel cu experiența personală și alte surse de informare. Nu asistăm la o dependență necritică de tehnologie, ci la o integrare funcțională și adaptivă, în care AI devine o infrastructură invizibilă, utilizată pentru eficiență, responsabilitate și sprijin în procesele sociale, economice și profesionale.
Dacă această tendință continuă, România s-ar putea îndrepta spre o etapă de utilizare structurată a Inteligenței Artificiale, în care nu mai vorbim despre noutate, ci despre o integrare reală, benefică și responsabilă în toate aspectele vieții. Într-un peisaj digital în continuă schimbare, această maturizare nu este doar o certitudine, ci și o oportunitate pentru o adaptare mai echilibrată la noile realități tehnologice.
