Ministrul Sănătății contestă noul model de organizare a rezidențiatului propus de guvern, atrăgând atenția asupra faptului că acesta ar putea fi dificil de implementat și menționează intenția Ministerului Sănătății de a păstra formatul tradițional pentru sesiunea din 2026.
Modificarea structurii rezidențiatului, un proiect controversat
Guvernul a introdus recent o nouă variantă de organizare pentru examenul de rezidențiat, conform Ordonanței de Urgență 44/2024, care prevede divizarea acestuia în patru subdomenii distincte. Această măsură, planificată să fie aplicată începând cu trimestrul al patrulea din 2026, a generat controversy în rândul specialiștilor din domeniul sănătății, precum și al celor implicați în formarea rezidenților. Liderii din sistemul medical atrag atenția asupra faptului că, deși intenția este de a rafina și specializa programul, implementarea unui asemenea model nu pare a fi fezabilă într-un termen atât de scurt.
Critici și preocupări privind sustenabilitatea noului model
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a adus în discuție aceste puncte de vedere în cadrul unui interviu acordat pentru Edupedu.ro. “Modelul de organizare a rezidențiatului pe patru subdomenii, prevăzut de OG 44/2024 și aplicabil din trimestrul IV 2026, „pare nesustenabil” și „nu prea stă în picioare”, a declarat oficialul. El a subliniat că aceste observații reflectă dificultățile administrative, logistice și pedagogice ale unei asemenea restructurări, precum și riscul ca nivelul de pregătire al rezidenților să nu fie asigurat corespunzător.
În plus, Rogobete a indicat că Ministerul Sănătății a decis, pentru sesiunea din 2026, păstrarea formatului clasic de examen, ca variantă mai sigură și mai stabilă pentru moment. “Pe de o parte, [modificarea] aduce avantaje în teorie, dar în practică, complicațiile sunt prea mari pentru a putea fi aplicată cu succes într-un termen atât de scurt”, a explicat el.
Contextul reformelor în sistemul medical românesc
Reforma rezidențiatului reprezintă o chestiune sensibilă în sistemul de sănătate din România, întrucât perioada de pregătire a medicilor rezidenți și modul de examinare afectează direct calitatea serviciilor medicale și formarea noii generații de specialiști. În ultimii ani, autoritățile și-au propus să eficientizeze procesul și să introducă un grad mai mare de specializare și transparență. Totuși, implementarea acestor măsuri nu a fost lipsită de obstacole, iar recentele propuneri au fost întâmpinate cu scepticism din partea profesioniștilor.
Problema principală rămâne legată de complexitatea de adaptare a sistemului la un model nou, în condițiile în care infrastructurile și resursele umane necesare pentru a susține un astfel de proces nu sunt încă suficient de bine dezvoltate. În plus, stabilitatea și continuitatea în pregătirea medicilor sunt esențiale pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate, iar modificările bruște ale metodologiei pot cauza confuzie și neîncredere în rândul viitorilor specialiști.
Pasul înapoi și perspectiva unui proces mai solid
Reacția Ministerului Sănătății, exprimată prin decizia de a menține formatul clasic pentru sesiunea din 2026, indică o abordare precaută din partea autorităților. Aceasta poate semnala o deschidere spre revizuirea proiectului de reformă, pentru a asigura stabilitatea și atractivitatea programului de rezidențiat.
De altfel, în contextul întăririi discutabilităților legate de noul model, așteptările sunt ca viitorul să aducă clarificări și eventuale ajustări, astfel încât reforma să nu devină un proces birocratic dificil de gestionat, ci unul în beneficiul medicilor și, implicit, al pacienților. Conducerea Ministerului Sănătății pare să fie conștientă de acest lucru, și chiar dacă există diferențe de vederi legate de cele mai bune metode de restructurare, prioritatea rămâne găsirea unui echilibru între inovație și stabilitate.
