România se pregătește de un pas major: aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cu toate acestea, un aspect crucial pare să scape atenției: nivelul scăzut de alfabetizare financiară în rândul populației. Adăugarea țării noastre la OCDE, programată pentru 2026, va plasa România într-un club select, dar fără o populație instruită financiar, beneficiile pot fi limitate.
Cifre reci despre alfabetizarea financiară
Studiile arată un deficit alarmant. Doar 8% dintre români pot fi considerați alfabetizați financiar, conform unui raport din 2022 al Institutului de Economie Mondială al Academiei Române. Eurobarometrul 525/2023 completează tabloul: 30% dintre români sunt analfabeți financiar, iar numai 13% dețin competențe la nivel ridicat. Un astfel de context ridică semne de întrebare cu privire la impactul real al aderării la OCDE, o organizație care promovează standarde economice înalte.
Nouă din zece români nu înțeleg concepte financiare de bază, cum ar fi calculul dobânzii, diferența dintre valoarea nominală și cea reală sau principiul diversificării riscului. Mai mult, procentul celor fără cont bancar ajunge la 31%. Comparativ, alte state membre OCDE, precum Olanda, Finlanda sau Estonia, au un nivel de alfabetizare financiară mult mai ridicat. România alocă educației 2,5% din PIB, sub media OCDE de 4,7%. La testele PISA din 2022, România s-a situat penultima în Uniunea Europeană.
Educația financiară: legea există, practica lipsește
Legislația prevede educație financiară obligatorie pentru elevi. Strategia Națională de Educație Financiară a fost elaborată în 2023, însă rezultatele se vor evalua abia în 2026. Realitatea din școli dezvăluie o discrepanță majoră. Doar 18% dintre elevi au declarat că au avut ore de educație financiară săptămânal, în timp ce 59,2% au spus că nu au beneficiat de aceste ore.
Distanța dintre intenția legislativă și implementare este mare. Aderarea la OCDE nu garantează automat aplicarea standardelor, ci expune o problemă structurală. România poate adopta legi și metodologii, dar nu poate importa peste noapte comportamentul economic al unei populații. Acesta se formează prin educație, un proces de durată.
PNEFR: un pas spre o schimbare reală
Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), lansat în martie 2026 de Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale, încearcă să construiască infrastructura necesară pentru o schimbare reală. Proiectul pilot din București, care implică 15 unități școlare și 20.000 de elevi, reprezintă un prim pas. Sesiunile interactive cu profesori universitari, specialiști bancari și experți, alături de conferința de la USAMV din 7 aprilie 2026, indică un efort concertat.
Extinderea la nivel național, programată pentru toamna acestui an, va testa capacitatea României de a susține o reformă comportamentală pe termen lung. Succesul PNEFR va depinde de finanțare predictibilă și evaluare riguroasă.
Aderarea la OCDE va fi un moment important. Însă cultura financiară a unei națiuni se reflectă în deciziile financiare individuale și în rezultatele economice.
Sursa: Economistul.ro
