Un proces care poate schimba radical responsabilitatea platformelor digitale în privința sănătății mintale a utilizatorilor a început recent în California, reprezentând un punct de cotitură pentru industria tehnologică globală. În fața unui tribunal american s-a prezentat, pentru prima dată în istorie, un caz în care „dependența de social media” este judecată de un juriu—un eveniment care a atras atenția asupra rolului și responsabilității companiilor precum Meta, ByteDance și Google.
Tânăra de 19 ani, identificată în documente doar prin inițialele K.G.M., susține că, în timpul adolescenței, a dezvoltat o utilizare compulsivă a platformelor TikTok, YouTube, Facebook și Instagram. Reclamanta acuză aceste companii că au construit produsele digitale într-un mod care favorizează comportamente de dependență, mai ales în cazul minorilor. Potrivit acesteia, expunerea continuă la aceste aplicații a contribuit la apariția unor probleme grave: depresie, anxietate, scăderea stimei de sine, tulburări ale percepției corpului și chiar gânduri suicidare.
Deși astfel de cazuri nu sunt noi, în ultimii ani s-au înmulțit acțiunile în justiție împotriva marilor rețele sociale, invocând efecte negative asupra sănătății mintale a utilizatorilor, în special a tinerilor. Acest proces-pilot, însă, este considerat a fi unul cu implicații majore, deoarece verdictul poate deschide calea unor reglementări mai stricte și a unor acorduri financiare ample, vizând mii de reclamanți. În plus, cazul a fost selectat pentru a fi primul în cadrul unui val mai larg de litigii, fiind tratat ca un test crucial pentru întregul ecosistem digital.
Pentru specialiști, demersul din California reprezintă o premieră absolută: este pentru prima dată când un proces care analizează direct „dependența de social media” ajunge în fața unui juriu american, într-un context atât de complex. Pe lângă implicațiile legale și financiare, decizia va influența și dezbateri legate de libertatea de exprimare online, limitele responsabilității platformelor și standardele de protecție pentru utilizatori, în special pentru cei vulnerabili.
Un element diferit în acest proces constă în strategia legală adoptată de reclamantă: în loc să atace conținutul postat sau să se concentreze pe protecția legală oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și de Primul Amendament, acțiunea se îndreaptă asupra „designului” aplicațiilor. Astfel, se analizează algoritmi de recomandare, scroll-ul infinit, redarea automată și notificările constante, considerate de către reclamantă ca fiind concepute deliberat pentru a menține utilizatorii conectați și pentru a crea dependență.
De partea cealaltă, platformele susțin că această abordare nu poate fi făcută în mod real diferențiere între structura tehnică și conținutul livrat. În opinia lor, fără un conținut atrăgător, funcțiile tehnologice nu ar avea de ce să fie promovate și utilizatorii nu s-ar menține conectați. În plus, menținerea utilizatorilor pe platforme devine, în mod inerent, o practică comună în industria digitală, fiind similară cu strategii folosite de alte industrii, de la streaming la comerț online.
Un alt aspect delicat al procesului îl reprezintă chestiunea cauzalității. Juriul trebuie să decidă dacă platformele și algoritmii lor au fost un factor determinant în apariția problemelor de sănătate mintală ale tinerei sau dacă acestea au fost influențate și de alți factori precum mediul familial, experiențele personale sau predispozițiile biologice. Cercetările din psihologie și neurologie indică o relație complexă între utilizarea rețelelor sociale și starea mentală, fără a stabili o legătură directă și universal valabilă.
Rezultatul acestui proces va determina nu doar responsabilitatea companiilor tech, ci și modul în care societatea va putea sau nu să reglementeze comportamentul acestor platforme. În cazul în care juriul va decide în favoarea reclamantei, s-ar putea deschide un precedent pentru mii de alte procese și pentru politici mai stricte în domeniu, în timp ce o hotărâre contrară ar putea confirma autonomia de facto a industriei digitale în fața reglementărilor legale.
Pentru moment, verdictul rămâne suspendat, dar semnalul transmis de acest proces este clar: temerile privind impactul social media asupra sănătății mentale devin de acum o componentă centrală în dezbaterile legislative și etice ale epocii digitale. Într-un mod inevitabil, la cât de multă influență exercită aceste platforme asupra societății, dacă procesul va duce la reguli mai clare, va fi un pas decisiv către înțelegerea și împărțirea responsabilităților în universul tehnologic globalizat.
