Cluj-Napoca, orașul în plină expansiune, se confruntă din nou cu problemele legate de gestionarea traficului și protejarea spațiilor naturale. Mai mulți activiști civici din oraș au readus în prim-plan lipsa măsurilor concrete pentru limitarea accesului auto în zona pădurii Hoia-Baciu, unul dintre cele mai cunoscute și vizitate zone naturale din regiune. Această atenție reînnoită survine în contextul în care autoritățile locale continuă să ignore apelurile societății civile privind protejarea patrimoniului natural și reglementarea traficului în zonele sensibile.
Traficul fără control și riscul pentru ecosistemul Hoia
Activitatea intensificată a celor care își doresc să viziteze pădurea a dus, în ultimii ani, la o creștere spectaculoasă a traficului auto în proximitatea zonei. Chiar dacă autoritățile au montat unele bariere în prelungirea străzii Uliului pentru a limita accesul, aceste măsuri s-au dovedit a fi insuficiente. Multiactiviști susțin că deciziile luate până acum au fost mai degrabă simbolice, fără a avea un impact real asupra protejării pădurii. “Barierelor montate anterior nu le-a urmat o politică coerentă de gestionare a traficului, iar această situatie pune în pericol atât ecosistemul, cât și experiența celor care vin în zona pentru relaxare și explorare,” afirmă Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societatea Organizată Sustenabil.
Situată aproape de centrul orașului, pădurea Hoia-Baciu s-a transformat într-un magnet pentru turiști și localnici, dar această popularitate vine și cu consecințe negative: poluare, trafic crescut și posibil impact asupra biodiversității. În plus, lipsa unor reguli stricte reflectă o gestionare superficială a zonei, un fapt care a stârnit nemulțumirea activiștilor, dar și îngrijorare în rândul ecologiștilor și al comunității locale.
Lipsa unor strategii eficiente și a implicării autorităților
De mai mulți ani, reprezentanții societății civile cer măsuri concrete pentru protejarea pădurii, dar răspunsul autorităților locale s-a limitat la acțiuni superficiale sau temporare. Activistul Adrian Dohotaru subliniază faptul că „autoritățile au făcut pași mici și netransparenți, însă lipsa unei strategii coerente de conservare și control al accesului continuă să fie o problemă majoră.” Acest lucru a determinat și reacția activiștilor, care solicită ori adoptarea unor reguli clare de acces, ori închiderea temporară a unor zone pentru refacerea ecosistemului.
Reamintim că dincolo de importanța ecologică, pădurea Hoia-Baciu are și o valoare culturală și istorică, fiind recunoscută drept un loc cu legende și povestiri ce atrag mii de turiști anual. Protejarea acestui patrimoniu este o prioritate pentru comunitate, dar până în prezent, deciziile politico-administrative au fost dezamăgitoare.
Provocări și perspective în gestionarea spațiului natural
Activismul recent păstrează un ton de avertizare clar, dar și de propunere pentru măsuri mai ferme. Reprezentanții societății civile solicită autorităților locale, și în special Primăriei Cluj-Napoca, să implementeze reguli stricte pentru limitarea accesului auto, dar și să investească în infrastructură pentru turism durabil. În același timp, există și voci care subliniază necesitatea unor campanii de conștientizare pentru vizitatori, pentru a înțelege impactul acțiunilor lor asupra mediului.
În ultimele zile, autoritățile au anunțat că vor analiza noile propuneri ale activiștilor, dar fără a oferi un calendar clar pentru implementarea lor. Cu toate acestea, și opinia publică devine tot mai sensibilă și mai activă în sprijinul unei gestionări responsabile a zonei. În condițiile în care această preocupare pentru pădurea Hoia-Baciu crește, rămâne de văzut dacă decidenții vor reuși să găsească echilibrul între dezvoltarea urbană, turismul și conservarea mediului, un echilibru vital pentru sănătatea și autenticitatea acestui spațiu natural apreciat de mulți.
