Academia Română se opune schimbărilor legislative care amenință patrimoniul cultural și autonomia instituției
O nouă dispută în zona culturii și a științei din România prinde contur între oficialii instituției și decidenții politici. Într-o mișcare excepțională, 49 de academicieni, printre care și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, au trimis o scrisoare deschisă Parlamentului, în care cer insistent să respingă un proiect de lege controversat, invocând riscuri majore pentru patrimoniul cultural național.
O reformă considerată nocivă pentru autonomia și patrimoniul cultural
Proiectul de lege inițiat de deputatul Daniel Fenechiu ridică semne de întrebare printre specialiști, în special din cauza eliminării limitei de mandate pentru președintele Academiei și a posibilelor implicații asupra fondurilor și proprietăților instituției. În forma actuală, legea ar putea deschide ușa unei colonizări problematice a patrimoniului public, prin adoptarea unor măsuri care fie sunt percepute ca tendințe de privatizare a bunurilor culturale, fie ca o intervenție politizată în funcționarea academiei.
Președintele Ioan Aurel Pop și ceilalți semnatari consideră această inițiativă periculoasă nu doar pentru integritatea patrimoniului, ci și pentru autonomia științei și culturii în România. În scrisoarea lor, aceștia subliniază că astfel de modificări „pot compromite grav statutul și funcționarea de până acum a instituției, punând în pericol fondurile și bunurile care sunt de o importanță vitală pentru identitatea națională”.
Contextul legislativ și precedenta campanie pentru autonomie academică
Cadrul legislativ care reglementează funcționarea Academiei Române a fost adaptat în ultimele decenii pentru a proteja autonomia și patrimoniul instituției, considerată un simbol național și un reper pentru cercetarea și cultura românească. În ultimul deceniu, însă, aceste inițiative au fost deseori supuse presiunilor politice, iar proiectul recent are ca scop aparent o reformare decizională, dar criticii o percep ca pe o încercare de a submina aceste protecții.
Această poziție a academicienilor vine pe fondul unui val de nemulțumiri față de modul în care Parlamentul și guvernul gestionează patrimoniul cultural și preocupările legate de influențele politice asupra instituțiilor de cultură și știință. De altfel, astfel de apeluri publice nu sunt o premieră, însă lucrarea lor indică o polarizare tot mai accentuată între care susțin conservarea autonomiei academice și cei care încearcă să adapteze legislația la interese de moment.
Opoziția față de amenințarea patrimoniului cultural și a independenței academice
Pentru academicieni, nu există îndoială că orice tentativă de a altera statutul actual al Academiei Române și de a elimina limitele de mandate ale președintelui constituie un pericol major. „Eliminarea acestor limitări poate conduce la concentrări de putere și, în cele din urmă, la pierderea independenței științei și culturii în România,” avertizează Ioan Aurel Pop.
Ulterior, aceștia au transmis că actuala ordine trebuie menținută pentru a evita influențe exterioare sau interne care ar putea compromite integritatea și patrimoniul național gestionat de instituție. Prin această scrisoare, academicienii cer, de asemenea, Parlamentului și inițiatorilor proiectului să reconsidere și să respingă aceste propuneri, reiterând importanța păstrării unui cadru stabil pentru funcționarea vasului cultural și științific al țării.
Deși discuțiile din comisiile legislative continuă, opoziția fermă a Academiei Române rămâne un semnal clar privind riscurile asociate cu aceste modificări legislative. În timp ce politicienii susțin necesitatea reformelor menite să modernizeze și să eficientizeze instituțiile de stat, criticii avertizează că unele măsuri pot avea consecințe ireversibile asupra identității și patrimoniului național.
În orice caz, această confruntare ar putea determina, pe termen lung, traiectoria culturii și a științei în România, dar și modul în care statul va asigura continuitatea și protejarea valorilor naționale în fața unor schimbări legislative incidente. În actualul context, rămâne de urmărit dacă și cât va reuși inițiativa legislativă să treacă de opoziția puternică a celor care văd în patrimoniu și independența academică nu doar un simbol, ci o garanție a identității naționale.
